Şeful armatei pakistaneze, Asim Munir, care acţionează în calitate de mediator, a sosit miercuri la Teheran pentru a încerca să prevină o reaprindere a conflictului cu SUA, deşi preşedintele Donald Trump a declarat că războiul, declanşat de SUA alături de Israel, este aproape de final, relatează Reuters.
Demersul diplomatic are loc în contextul în care oficialii americani şi iranieni au luat în calcul o revenire în Pakistan pentru continuarea discuţiilor, după ce negocierile de acolo s-au încheiat duminică fără a se ajunge la un acord.
Israelul se aşteaptă ca armistiţiul de două săptămâni convenit săptămâna trecută cu iranienii să fie prelungit, a declarat o sursă pentru Reuters.
Armata pakistaneză a confirmat că mareşalul Asim Munir a sosit la Teheran. O sursă iraniană de rang înalt a declarat pentru Reuters că Munir, care a mediat ultima rundă de discuţii, se duce în Iran „pentru a reduce diferendele” dintre cele două părţi. Munir a fost întâmpinat pe aeroport de ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi.
„Cred că veţi asista la două zile uimitoare”, i-a spus Trump reporterului ABC News Jonathan Karl, potrivit unei postări a reporterului pe X, adăugând că nu crede că va fi necesară prelungirea armistiţiului.
„Cred că se apropie de final, da. Adică, consider că este foarte aproape de final”, a spus Trump, vorbind despre război, într-un interviu acordat marţi la Fox Business Network şi difuzat miercuri. „Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că vor foarte mult să ajungă la un acord”, a adăugat preşedintele american.
Oficiali din Pakistan, Iran şi statele din Golf au declarat, de asemenea, că ambele părţi s-ar putea întoarce la Islamabad în zilele următoare.
Discuţiile de la sfârşitul săptămânii trecute s-au încheiat fără un acord pentru încetarea războiului, pe care Trump l-a declanşat alături de Israel pe 28 februarie, provocând atacuri iraniene asupra vecinilor Iranului din Golf şi reaprinzând conflictul dintre Israel şi Hezbollah, mişcarea susţinută de Iran, în Liban.
Optimismul lui Trump a ridicat bursele globale către niveluri record. Preţurile petrolului au crescut uşor, ajungând la aproximativ 95 de dolari pe baril, după ce SUA au declarat că blocada porturilor iraniene a oprit comerţul maritim către şi dinspre Iran.
Miniştrii de finanţe din aproape o duzină de ţări, conduşi de Marea Britanie, au cerut SUA, Israelului şi Iranului să-şi respecte pe deplin angajamentele şi au avertizat că acest conflict va afecta economia globală şi pieţele chiar dacă va fi rezolvat în curând.
PETROLIERE INTERCEPTATE
În primele 48 de ore de la instituirea blocadei SUA asupra navelor care intrau şi ieşeau din porturile iraniene, nicio navă nu a reuşit să treacă de forţele americane, a declarat armata SUA. În plus, nouă nave s-au conformat instrucţiunilor forţelor americane de a se întoarce şi de a se îndrepta spre un port sau o zonă de coastă iraniană.
Cu toate acestea, agenţia de ştiri iraniană Fars a declarat că un superpetrolier iranian supus sancţiunilor SUA a traversat strâmtoarea spre portul Imam Khomeini din Iran, în ciuda blocadei. Fars nu a identificat petrolierul şi nu a oferit detalii suplimentare despre călătoria acestuia.
Comandamentul militar comun al Iranului a avertizat că va opri fluxurile comerciale din Golful Persic, Marea Omanului şi Marea Roşie – care face legătura cu Canalul Suez – dacă blocada SUA va continua.
Trump a ameninţat, de asemenea, că va escalada conflictul dacă războiul va reîncepe. El a declarat pentru Fox Business Network: „Am putea distruge fiecare dintre podurile lor într-o oră. Am putea distruge fiecare dintre centralele lor electrice într-o oră. Nu vrem să facem asta... aşa că vom vedea ce se va întâmpla”.
NEÎNCREDERE ÎN PRIVINŢA CHESTIUNII NUCLEARE
Trump a declarat marţi pentru New York Post că negociatorii săi vor reveni probabil în Pakistan.
Ambiţiile nucleare ale Iranului au constituit un punct cheie de blocaj în cadrul discuţiilor de la sfârşitul săptămânii trecute. SUA au propus o suspendare de 20 de ani a tuturor activităţilor nucleare ale Iranului - o aparentă concesie faţă de cererile de lungă durată privind o interdicţie permanentă –, în timp ce Teheranul a sugerat o suspendare de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu propunerile.
Washingtonul a insistat, de asemenea, ca orice material nuclear îmbogăţit să fie îndepărtat din Iran, în timp ce Teheranul a cerut ridicarea sancţiunilor internaţionale împotriva sa.
O sursă implicată în discuţii a declarat că discuţiile pe canale neoficiale au înregistrat progrese în reducerea diferendelor, aducând cele două părţi mai aproape de un acord care ar putea fi prezentat într-o nouă rundă de negocieri.
Complicând însă eforturile de pace, Israelul a continuat să atace Libanul, având ca ţintă Hezbollahul susţinut de Iran. Israelul şi SUA afirmă că această campanie nu este acoperită de încetarea focului, în timp ce Iranul insistă că este.
Cabinetul de securitate al Israelului se reunea însă miercuri seara pentru a discuta o posibilă încetare a focului în Liban, a declarat un înalt oficial israelian pentru Reuters, după ce oficialii israelieni şi libanezi au purtat discuţii directe la Washington cu o zi înainte, un eveniment care nu se mai întâmplase de decenii.
CONSECINŢELE RĂZBOIULUI
Războiul a determinat Iranul să închidă efectiv Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală pentru transporturile globale de ţiţei şi gaze – pentru navele care nu sunt ale sale, reducând drastic exporturile din Golf, în special către Asia şi Europa, şi lăsând importatorii de energie să se zbată pentru surse alternative.
Piaţa petrolului se confruntă, de asemenea, cu o înăsprire suplimentară, întrucât SUA nu intenţionează să reînnoiască derogarea de 30 de zile de la sancţiunile asupra petrolului iranian pe mare, care expiră săptămâna aceasta, potrivit oficialilor americani.
Se estimează că 5.000 de persoane au fost ucise în lupte, inclusiv aproximativ 3.000 în Iran şi 2.000 în Liban. Guvernatorul provinciei Teheran a declarat că multe dintre victimele ucise erau studenţi, femei, profesori şi profesori universitari.
Medikatv.ro
