Cererile pentru un tribunal special care să investigheze Rusia pentru „crimă de agresiune” împotriva Ucrainei au fost susţinute de politicieni importanţi din Marea Britanie, într-o mişcare de a arăta lui Vladimir Putin şi generalilor săi că vor fi traşi la răspundere, scrie The Guardian.
Într-o declaraţie comună transmisă The Observer, figuri precum liderul laburist Keir Starmer, fostul secretar general al NATO George Robertson, fostul ministru de Externe David Owen şi fostul lider conservator Iain Duncan Smith spun că tribunalul ar trebui înfiinţat pentru a analiza „război vădit ilegal” pe aceleaşi principii care i-au ghidat pe aliaţi când s-au întâlnit în 1941 pentru a pune bazele proceselor de la Nürnberg pentru crime de război ale liderilor nazişti.
În timp ce Curtea Penală Internaţională (CPI) examinează deja acuzaţiile de crime de război şi crime împotriva umanităţii în legătură cu invazia Ucrainei, avocaţii unui tribunal special spun că este necesar, deoarece CPI nu are puterea de a examina crima de agresiune. Organizaţia Naţiunilor Unite defineşte un act de agresiune ca fiind „invazia sau atacul de către forţele armate ale unui stat pe teritoriul altui stat, sau orice ocupaţie militară”.
Un tribunal special ar pune presiuni suplimentare asupra Rusiei şi lui Putin, susţin avocaţii săi. Aceasta ar împiedica înalţii oficiali ruşi să călătorească de teama de arestare, ar arăta solidaritate cu Ucraina, care a solicitat tribunalul şi ar transmite un mesaj din partea comunităţii internaţionale că agresiunea nu va rămâne nepedepsită. De asemenea, ar examina rolul Belarusului.
„Au trecut 10 luni de când Rusia, susţinută de Belarus, a lansat una dintre cele mai mari invazii terestre din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial”, scriu ei. „De atunci, mii de civili ucraineni au fost ucişi sau răniţi, 8 milioane de persoane au fost strămutate în interior şi aproximativ 8 milioane au devenit refugiaţi. Infrastructura civilă şi activele economice în valoare de zeci de miliarde au fost distruse sau jefuite, iar monumentele culturale de neînlocuit reduse la moloz".
„Dacă sunt dovedite în instanţă, aceste acte de agresiune ar putea constitui ceea ce procesele de la Nürnberg au numit „crima internaţională supremă”. Căci este crima de agresiune din care decurg adesea majoritatea celorlalte crime internaţionale - crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid”.
Declaraţia a fost întocmită de fostul premier Gordon Brown şi Philippe Sands, un profesor de drept, primul care a ridicat ideea unui tribunal special. Printre cei care au mai semnat declaraţia se află avocaţii pentru drepturile omului Cherie Blair şi Helena Kennedy.
Ţările de Jos declaraseră că sunt dispuse să găzduiască un astfel de tribunal susţinut de ONU.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mai spus că este nevoie de un nou tribunal cu sprijin larg pentru a se asigura că invazia Rusiei nu rămâne nepedepsită. O delegaţie ucraineană a mers în SUA luna trecută în efortul de a obţine sprijin pentru această mişcare.
Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Există tot mai multe dovezi că au fost comise atrocităţi îngrozitoare în timpul invaziei ilegale şi imorale de către Rusia a Ucrainei. Sprijinim activ sistemul judiciar intern al Ucrainei, investigaţiile şi urmăririle penale, precum şi ancheta în curs de către CPI. Desigur, luăm în considerare cu atenţie alte propuneri de mecanisme care să tragă Rusia la răspundere".
Propunerea a venit în timp ce Rusia a continuat să lanseze atacuri în toată Ucraina sâmbătă, în ciuda declaraţiei de încetare unilaterală a focului pentru sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi. Un atac a ucis doi civili în vârstă de 60 de ani în estul oraşului Bahmut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
