România intenţionează să se asocieze cu Ucraina pentru a construi drone în cadrul noului mecanism de finanţare a apărării al Uniunii Europene, dar vor trece cel puţin şapte ani până când ţara va avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, a declarat pentru Reuters o sursă guvernamentală de la Bucureşti.
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are”, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul Ministerului Apărării din România. „Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene enorme, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a adăugat surse Reuters.
Sursa a mai spus că România este în discuţii cu Ucraina, a cărei tehnologie în domeniul dronelor a fost „testată în luptă la scară largă”, pentru a produce drone printr-un proiect ce urmează să fie finanţat prin iniţiativa de reînarmare „SAFE” a UE.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
România va avea la dispoziţie 16,6 miliarde de euro în cadrul SAFE, care, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, va asigura achiziţii militare în valoare de 1% din PIB timp de cinci ani.
În urmă cu două săptămâni, ministrul apărării Ionuţ Moşteanu menţiona că există posibilitatea construirii de drone ucrainene în România. „Am fost acum două-trei săptămâni în Ucraina şi am avut discuţii acolo. Am vizitat trei fabrici de drone. Am avut discuţii cu ministrul apărării şi am arătat disponibilitatea noastră de a construi drone ucrainene în România. Acest gen de proiect este eligibil pe SAFE. În perioada următoare, e posibil chiar mâine sau în următoarele zile să avem prima videoconferenţă de follow-up cu ucrainenii pentru a începe să ducem înainte această procedură, trebuie să ne mişcăm foarte repede până la anul în mai să încheiem un contract pentru producţia de astfel de drone”, a precizat ministrul apărării într-o intervenţie la Digi24 în data de 14 septembrie.
Sistemele de apărare aeriană ale României includ în prezent avioane de luptă F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS de la Lockheed Martin, rachete sol-aer Chiron cu rază scurtă de acţiune din Coreea de Sud şi tunuri antiaeriene Gepard din Germania.
Cele două din urmă sunt cea mai rentabilă opţiune a României pentru apărarea împotriva dronelor în acest moment, a explicat sursa Reuters din Ministerul Apărării.
Tunurile Gepard sunt amplasate în apropierea zonelor populate din apropierea frontierei cu Ucraina, dar costul acoperirii întregii frontiere şi al personalului necesar ar fi prohibitiv, notează Reuters.
România, stat membru al UE şi NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi în ultimii doi ani, de când Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul Dunării, România a înregistrat peste 20 de incidente în care drone i-au încălcat spaţiul aerian sau fragmente de drone au căzut pe teritoriul său.
Tensiunile au crescut de-a lungul flancului estic al Europei, unde Estonia a acuzat Moscova că a trimis trei avioane de luptă în spaţiul său aerian, iar Danemarca şi-a închis aeroporturile din cauza unor drone suspecte, la o săptămână după ce avioane NATO au doborât drone ruseşti în spaţiul aerian polonez. România a fost, de asemenea, aproape de a doborî o dronă, aminteşte Reuters.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
