Putin s-a arătat intransigent la întâlnirea cu emisarii americani, dar propune o misiune umanitară la Kostiantînivka după modelul celei de la Oleşkî

Vladimir Putin a afirmat joi că rămâne neclintit în ceea ce priveşte cerinţele sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând totodată un armistiţiu temporar într-un oraş-cheie de pe linia frontului, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează AFP.

Jared Kushner şi Steve Witkoff au fost primiţi la Moscova de preşedintele rus, apoi au părăsit Kremlinul la sfârşitul după-amiezii. Aceştia urmau să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, ultimpa etapă după negocierile ucraineano-ruse de la Abu Dhabi, desfăşurate sub egida Washingtonului.

Moscova promovează discuţii axate în primul rând pe vasta problemă a securităţii în Europa, după modelul „Ialta şi Potsdam”, referire la conferinţele din 1945 dintre URSS şi puterile occidentale privind împărţirea Europei de după război.

Kievul şi susţinătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influenţă între Washington, Moscova şi Beijing şi solicită negocieri pentru a pune capăt, în primul rând, conflictului care durează de peste patru ani.

Volodimir Zelenski a declarat miercuri, la sosirea sa la Dublin, că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a ajunge la un armistiţiu înainte de 2027.

Însă preşedintele rus a reiterat în faţa emisarilor americani cerinţele Rusiei privind teritoriile a căror anexare o revendică Moscova şi a subliniat din nou că orice desfăşurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”.

Steve Witkoff şi Jared Kushner au îndemnat, la rândul lor, Rusia să permită europenilor să participe direct la negocieri, posibilitate pe care Moscova nu încetează să o respingă.

„INACCEPTABIL”

Într-un lung schimb de opinii cu emisarii lui Donald Trump, transmis - fapt rar - la televiziunea rusă, Vladimir Putin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului.

Rusia ocupă în prezent puţin peste 19% din teritoriul ucrainean şi revendică, încă din 2022, anexarea - respinsă de Kiev şi de comunitatea internaţională - a patru regiuni ucrainene pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson.

Liderul rus a calificat, de asemenea, drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfăşurării de trupe străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanţie de securitate împotriva unei reluări a conflictului.

„Europenii ştiu acest lucru şi ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfăşura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat el.

Totuşi, reprezentanţii americani au făcut apel la includerea europenilor în negocieri. „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner.

Miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat ceea ce a numit o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în ceea ce priveşte participarea Europei.

Şeful delegaţiei ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat la finalul discuţiilor că „persistă divergenţe importante”.

Din partea Rusiei, şeful delegaţiei Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua, afirmând însă ulterior, la televiziunea rusă, că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condiţiile” sale şi că el însuşi nu vede „posibilităţi” pentru „schimburi” de teritorii.

O NOUĂ MISIUNE UMANITARĂ?

Vladimir Putin a propus joi organizarea unei operaţiuni „umanitare” în oraşul ucrainean Kostiantînivka, aflat în centrul luptelor din regiunea Doneţk (est).

„Să facem ceva similar cu ceea ce am făcut” la Oleşkî, a continuat el, referindu-se la oraşul ucrainean aflat sub control rus din regiunea Herson, unde a avut loc recent o operaţiune umanitară susţinută de prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.

Pentru această operaţiune, care a permis evacuarea civililor prinşi în focul încrucişat dintre armatele rusă şi ucraineană, părţile beligerante au respectat un armistiţiu local timp de câteva zile, care - fapt excepţional - a fost respectat de ambele tabere.

În cadrul celor două zile de discuţii directe de la Abu Dhabi - primele după mai bine de opt luni -, ruşii şi ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri, al cărui număr rămâne încă de precizat.

În paralel, Rusia şi-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev în cursul nopţii.

Preşedintele ucrainean a semnalat, de asemenea, joi, noi restricţii impuse de câteva zile asupra utilizării sistemului de comunicaţii militare prin satelit Starshield al companiei americane SpaceX, în condiţiile în care restricţii similare au afectat deja armata ucraineană în luna octombrie.

La Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, un militar rus a fost ucis joi în urma exploziei unei maşini, a cărei cauză rămâne deocamdată necunoscută.

Ofensiva rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, a devastat această ţară şi a provocat sute de mii de morţi de ambele părţi, devenind cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Oficial, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova solicită, în special, retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Doneţkului (est), dar Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată.