Vladimir Putin - care se confruntă cu un declin economic şi o scădere a popularităţii - a dat asigurări joi că Rusia are nevoie de investitori străini, descurajaţi după mai multe arestări, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Supranumit ”Davosul rus” în timpul boomului economic, Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg (SPIEF) a fost umbrit în ultimii ani de sancţiuni occidentale, cărora li se adaugă, anul acesta, scandalul Baring Vostok - un fond de investiţii major ai cărui conducători sunt urmăriţi de justiţie.

Vladimir Putin s-a implicat personal, printr-un program încărcat şi întâlniri cu lideri străini şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, pentru a arăta că Rusia nu este izolată şi rămâne deschisă investitorilor internaţionali, în pofida contextului dificil.

Un semn al priorităţii decise de Moscova, invitat de onoare al formului este preşedintele chinez Xi Jinping, care urmează să se exprime vineri împreună cu Putin şi secretarul general al ONU Antonio Guterres.

Cu scopul de a diversifica economia şi a o face mai inovatoare, ”este clar că noi contăm, înainte de toate, pe atragerea de investiţii, naţionale şi străine”, a recunoscut Vladimir Putin într-o reuniune cu conducători de agenţii de presă, între care şi AFP.

El s-a arătat de asemenea conciliant în mai multe dosare internaţionale, mai ales cu europenii, dând asigurări că nu e ”o problemă” că nu a fost invitat la ceremoniile aniversării a 75 de ani de la Debarcare sau îndemnând ”să se dea pagina” relaţiilor foarte dificile cu Londra.

El a rămas, din contră, ferm în criticile sale la adresa Statelor unite, care boicotează forumul, cu privire la Venezuela sau la dezarmare, avertizând că Rusia este pregătită să lase să expire, în 2021, Tratatul nuclear START.

Rusia are mare nevoie de bani privaţi pentru a atinge obiectivele afişate de Vladimir Putin la începutul celui de-al patrulea mandat al său, cu ”proiecte naţionale” ambiţioase, despre a căror finanţare este vorba, în pofida atmosferei tensionate în afaceri.

Care este costul acestor 12 proiecte, împărţite pe categorii, inclusiv cu privire la sănătate şi infrastructură? Aproximativ 400 de miliarde de dolari până în 2024, dintre care 115 miliarde din investiţii private, ruse ori străine.

TEMERI DE ”RECESIUNE”

Aceste proiecte sunt esenţiale, întrucât economia rusă a încetinit puternic la începutul anului. Ea a revenit la creştere în 2017, după doi ani de recesiune, cauzată de prăbuşirea cursului petrolului şi sancţiunile legate de criza ucraineană.

Acest semnal este considerat îngrijorător, în momentul în care popularitatea lui Vladimir Putin cade din cazua unor măsuri nepopulare, dar prezentate ca necesare, precum creşterea vârstei de pensionare sau creşterea TVA-ului.

”Dacă nu facem nimic, putem intra în recesiune până în 2021”, a avertizat ministrul Economiei Maxim Oreşkin, citând riscuri legate de ”bula creditelor de consum”.

Preşedintele Curţii de Conturi Aleksei Kudrin, o voce foarte ascultată de mediile de afaceri, a avertizat că obiectivul Kremlinului de a depăşi un nvel de 3% al creşterii economice anuale nu va fi atins fără ”reforme structurale suficient de energice”.

El a citat sistemul judiciar, pus în discuţie din cauză că a arestat investitori de la Fondul Baring Vostok într-un dosar care ţine, se pare, de un diferend comercial.

Arestarea şi plasarea în detenţie preventivă, în februarie, a rspectatului cofondator al acestuia, americanul Michael Calvey, şi a colegului său francez Philippe Delpal, a răcit mediul de afaceri.

Michael Calvey se află în prezent sub arest la domiciliu, iar Philippe Delpal se află în detenţie. Suspectaţi că se află la originea unei fraude estimate la cel puţin 2,5 miliarde de ruble (aproximativ 33 de milioane de euro), ei îşi clamează nevinovăţia.

PĂRŢI DE PIAŢĂ PIERDUTE

Dosarul a constituit un ”şoc pentru economie” şi a contribuit la dublarea plecării capitalurilor din Rusia - un rău recurent al econimiei ruse - de la începutul anului, a avertizat Aleksei Kudrin, care-şi exprimă regretul faţă de absenţa unor ”reguli stabile”.

Alexis Rodzianko, preşedintele Camerei Americane de Comerţ în Rusia, a anunţat că l-a invitat pe Calvey să asiste la o întâlnire între conducători de întreprinderi ruse şi americane, vineri, însă o asemenea deplasare necesită aprobarea justiţiei.

În semn de protest faţă de procedurile lansate împotriva lui Michael Calvey, ambasadorul Statelor Unite la Moscova Jon Huntsman boicotează ediţia din acest an a formului. Delegaţia americană, în mod tradiţional una dintre cele mai importante, urma să rămână destul de mare.

”Este grav pentru interesele noastre economice ca Statele Unite şi Europa să cedeze părţi de piaţă Chinei, din cauza conflictului geopolitic cu Rusia. Aceasta este o adevărată problemă”, a declarat Alexis Rodzianko pentru AFP.

Iar mesajul potrivit căruia Rusia ”nu are nevoie de Occident, Statele Unite, este a lua dorinţa drept realitate (wishful thinking)”, adaugă el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.