Procurorul Curţii Penale Internaţionale, britanicul Karim Khan, a fost demis din funcţie după ce s-a constatat că a comis abateri grave ce pot fi asimilate unor acuzaţii de abuz sexual, relatează The Guardian şi AP.
Statele membre ale CPI au votat vineri pentru demiterea procurorului britanic, într-un demers fără precedent care pune capăt unui episod care a adus prejudicii de imagine instanţei, la doi ani de la apariţia primelor acuzaţii.
Potrivit unor surse familiarizate cu rezultatul, 82 dintre cele 125 de state membre ale Curţii Penale Internaţionale (CPI) au votat în favoarea destituirii lui Khan în cadrul unei reuniuni speciale care a avut loc la sediul ONU din New York.
Votul vine în urma unui proces disciplinar de lungă durată care a examinat acuzaţiile de abuz, formulate de o femeie care a lucrat pentru Khan la CPI.
Khan a negat în repetate rânduri acuzaţiile, printre care se numără afirmaţii că ar fi avut un comportament sexual coercitiv şi fără consimţământ pe o perioadă îndelungată. Avocaţii săi au criticat procedura disciplinară, considerând-o inechitabilă din punct de vedere procedural.
Renumitul avocat britanic a fost ales în 2021 pentru un mandat de nouă ani la conducerea diviziei de urmărire penală a Curţii, care are sarcina de a investiga şi de a aduce în faţa justiţiei persoanele acuzate de atrocităţi.
Khan, în vârstă de 56 de ani, a fost suspendat temporar din funcţia sa la CPI în luna iunie, în aşteptarea votului de vineri, după ce un raport al comitetului executiv al organismului de supraveghere al Curţii a constatat că acesta s-a făcut vinovat de „abateri grave”.
La începutul şedinţei de vineri, o moţiune depusă de Sierra Leone, care ar fi îngreunat demiterea lui Khan, a fost respinsă, iar diplomaţii au trecut rapid la votul privind demiterea, cu câteva ore înainte de termenul prevăzut, potrivit a trei diplomaţi familiarizaţi cu procedurile.
SUA AU LANSAT O CAMPANIE DE DESFIINŢARE A CPI
Procesul îndelungat şi complicat a pus în opoziţie apărătorii drepturilor omului, personalul şi statele membre, într-un moment în care Curtea se confruntă deja cu provocări uriaşe, inclusiv o campanie a Statelor Unite de „desfiinţare” a CPI, care a fost înfiinţată pentru a-i urmări penal pe cei responsabili de cele mai grave crime împotriva umanităţii.
Într-o declaraţie de săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio a anunţat că SUA lansează o „campanie de amploare pentru a elimina ameninţarea pe care Curtea Penală Internaţională o reprezintă pentru suveranitatea SUA”. Rubio a declarat că va exercita presiuni asupra statelor membre pentru a se retrage din această instituţie, va sancţiona organizaţiile care colaborează cu CPI şi va interzice personalului acesteia să intre în Statele Unite. Ţările care „se bucură de beneficiile umbrelei de securitate a SUA” sunt chemate să respingă jurisdicţia curţii asupra cetăţenilor americani. (România este stat parte la Curtea Penală Internaţională din 2002 şi are din 2022 o lege care reglementează cooperarea judiciară cu CPI - n.r.)
Administraţia Trump a impus deja sancţiuni împotriva lui Khan şi altor zece membri ai personalului CPI, ca represalii pentru mandatele de arestare emise de curte împotriva unor înalţi oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în legătură cu războiul din Gaza şi pentru anchetele privind personalul american din Afganistan.
„Karim Khan a crezut că, prin lansarea unei vânători de vrăjitoare politice împotriva Israelului şi prin emiterea unui mandat de arestare motivat politic împotriva prim-ministrului Netanyahu, lumea va ignora acuzaţiile grave de abuz sexual aduse împotriva sa. S-a înşelat”, a declarat într-un comunicat ambasadorul Israelului la Naţiunile Unite, Danny Danon.
Acuzaţiile s-au împletit cu ancheta Curţii privind războiul din Gaza, au afirmat experţii. „Au fost implicate considerente politice în această chestiune, mai ales că este prima dată când un procuror solicită mandate de arestare împotriva unui aliat occidental”, a declarat pentru AP Iva Vukusic, cercetătoare la Universitatea din Utrecht, care a urmărit procesul.
Demiterea lui Khan nu va avea un impact imediat asupra mandatelor de arestare emise în 2024 împotriva lui Netanyahu şi a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant, pentru crime împotriva umanităţii, care pot fi retrase doar de judecătorii CPI, arată AP.
Medikatv.ro
