Liderii NATO se întâlnesc pe 8 şi 9 iulie, la Varşovia, pentru a finaliza cea mai amplă reformă a Alianţei după prăbuşirea Uniunii Sovietice, pentru a contracara ceea ce consideră o Rusie tot mai agresivă şi mai impredictibilă, relatează AFP, care prezintă principalele teme ale reuniunii la vârf.
BUGETUL
Liderii NATO au făcut un prim pas crucial la summitul din 2014, din Ţara Galilor, când au convenit să pună capăt anilor de reduceri de cheltuieli şi şi-au luat angajamentul să aloce 2% din PIB pentru apărare.
Progresele făcute între timp în acest sens au fost reduse, iar numai cinci dintre cei 28 de membri au atins obiectivul în această perioadă de austeritate.
CITEŞTE ŞI: Cinci mituri ale propagandei ruse despre NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianţa a oprit reducerile şi a crescut anul trecut cheltuielile pentru Canada şi aliaţii europeni cu 0,6%. În 2016, creşterea ar urma să fie de 3%, potrivit estimărilor.
La Varşovia, statele membre vor primi documente care să arate situaţia contribuţiei lor actuale şi care vor conţine recomandări pentru noi măsuri.
PROBLEMA BALTICĂ
NATO - în special fostele state comuniste incluse în Alianţă - a fost şocată de viteza şi eficienţa intervenţiei ruse din Ucraina şi se teme de o eventuală repetare a scenariului.
Pentru a linişti aceste temeri, liderii NATO vor aproba trimiterea a patru batalioane – câte unul în fiecare ţară baltică şi unul în Polonia – ca forţă de disuasiune în faţa Rusiei.
CITEŞTE ŞI: O superputere ezitantă: moştenirea lui Obama de pe câmpul de luptă
Fiecare batalion va avea între 600 şi 800 de militari, poate puţin mai mult, iar desfăşurarea lor va transmite un semnal că NATO este hotărâtă să acţioneze.
CITEŞTE ŞI: Proiectul de apărare antirachetă al NATO
FORŢA DE INTERVENŢIE RAPIDĂ
Cele patru batalioane vor fi susţinute de o forţă de intervenţie rapidă sau “vârf de lance”, care va include circa 5.000 de militari gata să intervină în câteva zile.
NATO a înfiinţat centre de comandă de-a lungul flancului estic pentru ca aceste trupe de intervenţie rapidă să poată fi mobilizate fără întârziere. Echipamentele grele destinate lor vor fi desfăşurate pe teren în avans, pentru a fi luate de pe traseu, ceea ce scurtează timpul pierdut pe traseu.
De asemenea, Alianţa a triplat mărimea Forţei de Răspuns a NATO, pentru a ajunge la circa 40.000 de militari, care vor urma forţa “vârf de lance” – însă mulţi se tem că desfăşurarea lor va dura săptămâni, dacă nu luni de zile.
CITEŞTE ŞI: Securitatea Mării Negre, unul dintre principalele puncte de pe agenda summitului NATO
EXERCIŢII MILITARE
NATO a planificat o serie de exerciţii, în special în statele de pe flancul estic, pentru a testa nivelul de pregătire şi a linişti aliaţii.
De asemenea, Alianţa a desfăşurat aeronave suplimentare, în special în spaţiul aerian al ţărilor baltice, unde acestea interceptează adesea avioane ale Rusiei.
Mai mult, tot mai multe nave militare ţin sub observaţie Moscova.
CITEŞTE ŞI: NATO: Zece lucruri care merită ştiute despre alianţa militară
APĂRAREA CIBERNETICĂ
Criza din Ucraina a subliniat pericolul reprezentat de “războiul hibrid”, o combinaţie între conflictele armate convenţionale şi atacurile informatice, menite să destabilizeze un oponent fără o declaraţie oficială de război.
La summitul din Ţara Galilor, liderii NATO au convenit că un atac informatic împotriva unui stat membru poate fi considerat echivalentul unui atac militar şi poate duce la declanşarea Articolului 5 din tratatul de bază al Alianţei, privind apărarea colectivă.
CITEŞTE ŞI: Newsweek: Putin visează la Marea Neagră ca la un lac rusesc
La Varşovia, liderii vor desemna oficial apărarea cibernetică drept o zonă operaţională a NATO, ce necesită resurse şi planificare.
PRIVIREA ÎNDREPTATĂ SPRE SUD
Consolidarea NATO a fost determinată, în mare parte, de criza din Ucraina, dar liderii aliaţi sunt tot mai îngrijoraţi şi de războaiele din tulburările din Orientul Mijlociu şi nordul Africii.
Atacurile teroriste din Europa, în special cele de Paris şi Bruxelles, revendicate de Statul Islamic, au subliniat clar mesajul că instabilitatea de la sud de NATO reprezintă o ameninţare gravă.
În această situaţie, NATO intenţionează să “proiecteze stabilitate” oferind consiliere şi asistenţă în regiune, consolidând În acelaşi timp cooperarea cu UE.
CITEŞTE ŞI: Serbia se apropie de NATO, în pofida alianţei cu ruşii
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
