România se află într-un punct de cotitură: fără măsuri fiscale ferme şi reforme structurale accelerate, riscă să piardă nu doar încrederea investitorilor, ci şi sprijinul financiar esenţial din partea Uniunii Europene. Într-un context european în care alte state fac paşi concreţi spre consolidare şi modernizare, România trebuie să recupereze rapid terenul pierdut şi să se inspire din exemplele pozitive precum Grecia, o ţară care a demonstrat că redresarea este posibilă, aplicând un set coerent de reforme dure, dar eficiente, sunt de părere specialiştii TPA Romania, companie de top în Europa Centrală şi de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar şi consultanţă juridică.
Săptămâna trecută, Guvernul României a anunţat un plan etapizat de reducere a deficitului bugetar excesiv, structurat în trei pachete de măsuri care urmează să fie adoptate succesiv în următoarele luni. Acestea includ un mix de creşteri de venituri, reduceri de cheltuieli şi reconfigurarea calendarului de investiţii prin eşalonări şi prioritizări. În cadrul conferinţei de presă, premierul a declarat că toate măsurile trebuie aplicate în cel mai scurt timp, pentru că „nu vrem să ajungem ca Grecia”, făcând trimitere la criza severă prin care această ţară a trecut în urmă cu un deceniu. Grecia, însă, este prezentată de Comisia Europeană în Pachetul de Primăvară 2025 ca exemplu pozitiv, în timp ce România este singurul stat membru al Uniunii Europene aflat în categoria ţărilor cu „dezechilibre macroeconomice excesive”.
Potrivit Pachetului de Primăvară 2025, România se detaşează negativ cu un deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB în 2025, după ce, anul trecut, acesta a fost de 9,3%. Grecia, în schimb, a înregistrat în 2020 un deficit bugetar de 10,1% din PIB, iar apoi a reuşit o ajustare remarcabilă: în 2022 a ajuns la un deficit de 2,4%, în 2023 la 1,6%, iar pentru 2024 a înregistrat un surplus bugetar de 1,1% – o performanţă rară în Uniune.
„Această consolidare a Greciei nu s-a produs accidental. A fost rezultatul unui pachet complex de reforme dure, dar consecvente, implementate cu sprijinul instituţiilor europene şi al pieţelor internaţionale. Grecia a reuşit să-şi stabilizeze finanţele, să modernizeze administraţia fiscală şi să recâştige încrederea investitorilor. Ce poate învăţa România de la Grecia? Că reformele nepopulare sunt inevitabile, dar pot aduce rezultate pozitive durabile, că transparenţa şi digitalizarea nu sunt opţionale, ci condiţii de bază pentru modernizarea administraţiei, că disciplina fiscală trebuie să fie prioritate politică, că simplificarea cadrului legislativ şi fiscal poate atrage investiţii şi poate reduce presiunea pe finanţele publice şi că un contract social funcţional, în care cetăţeanul înţelege că plata taxelor se reflectă în servicii publice de calitate, este esenţial”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu, partener în cadrul TPA Romania.
În primul rând, Grecia a realizat o reformă reală a pensiilor, eliminând privilegiile, consideră specialistul TPA Romania: a renunţat la pensiile speciale şi la exceptările nejustificate, a redus drastic numărul ocupaţiilor care beneficiau de pensionare anticipată – de la peste 500 la circa 100, iar pensionarea anticipată a devenit excepţională, rezervată doar pentru cazuri cu adevărat speciale (meserii periculoase sau persoane aflate în situaţii sociale dificile).
„Din cele peste 500 de ocupaţii care puteau primi pensie anticipată, în funcţie de anumite criterii, după reformele din perioada 2012-2016, au rămas doar circa 100. Guvernele Greciei au înăsprit treptat regulile, limitând opţiunile de pensionare anticipată pentru tot felul de categorii profesionale care nu implicau munci cu adevărat grele sau periculoase. Printre cele mai controversate categorii care beneficiau de aceste măsuri ar fi de menţionat coafori, prezentatori TV, cântăreţi. Şi în Romania lista a fost revizuită periodic, însă a rămas în continuare relativ mare şi permisivă”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu.
În prezent, în Grecia, pensionarea înainte de 55 de ani se poate face doar în situaţii absolut excepţionale: în cazul mamelor care au copii cu dizabilităţi sau a lucrătorilor cu meserii periculoase, dar doar dacă au o vechime în muncă semnificativă înainte de anul 2012. În România, vârsta de pensionare anticipată poate fi de 45 de ani pentru personalul din armată, poliţie, SRI, iar pentru artişti, balerini şi cascadori de 45 de ani, în cazul bărbaţilor, şi de 40 de ani, în cazul femeilor. „Exemplele pot fi deosebit de complexe atât în ceea ce priveşte limita de vârstă, dar şi cuantumul exagerat de mare al acestor pensii pentru anumite categorii – situaţii ce pun o presiune enormă pe bugetul României”, spune Claudia Stanciu-Stănciulescu.
Un alt domeniu în care Grecia a implementat măsuri eficiente a fost cel al creşterii gradului de colectare a taxelor. Consultantul TPA Romania explică faptul că, pe lângă digitalizarea aparatului fiscal, implementată şi în România, autoritatea fiscală grecească a integrat algoritmi avansaţi de analiză a datelor pentru detectarea comportamentelor fiscale suspecte: de exemplu, firme cu vânzări foarte mari, dar profituri mici. În paralel, a dezvoltat o strategie coerentă de educaţie fiscală şi comunicare transparentă cu contribuabilii, incluzând campanii de informare care explicau clar obligaţiile fiscale, dar şi avantajele concrete ale conformării, evidenţiind legătura directă dintre plata taxelor, stabilitatea economică şi bunăstarea socială.
„Prin comparaţie, în România digitalizarea a fost implementată greoi, chiar haotic s-ar putea spune, fără a se face o integrare la nivelul tuturor instituţiilor. Cultura fiscală rămâne slabă, iar corupţia şi birocraţia continuă să îngreuneaze conformarea şi aplicarea efectivă a reformelor. Este în continuare nevoie de o creştere a nivelului educaţiei fiscale în România, de încurajare a plăţilor electronice în toate sectoarele, precum şi de o reducere a birocraţiei”, adaugă Claudia Stanciu-Stănciulescu.
În Pachetul de Primăvară 2025, Comisia Europeană atrage atenţia asupra vulnerabilităţilor sistemice ale României: administraţie fiscală ineficientă, blocaje în piaţa muncii, subfinanţarea educaţiei şi birocraţie excesivă. Comisia Europeană pune în centrul creşterii şi stabilităţii economice cercetarea şi inovarea, cu un focus puternic pe granturile ce pot fi acordate consolidării instituţiilor, al intensificării eforturilor în direcţia diminuării gapului în inovare.
O altă măsură importantă, din ce în ce mai des menţionată în spaţiul public, este, consideră Claudia Stanciu-Stănciulescu, simplificarea cadrului de reglementare, astfel că reducerea poverii în conformare şi asigurarea eficienţei punerii în aplicare a acestor reglementări sunt esenţiale pentru o administrare simplă a afacerilor şi creşterea prosperităţii în UE. Documentul CE cuprinde nenumărate alte aspecte legate de identificarea problemelor existente, dar şi recomandări pentru reducerea barierelor structurale pentru investiţii, la nivel public şi privat, creşterea oportunităţilor de finanţare, creşterea calităţii locurilor de muncă, dezvoltarea capitalului uman prin alocarea de investiţii în educaţie şi îmbunătăţirea capabilităţilor.
„Un obiectiv general al Pachetului de Primavară este prezentarea de către Comisia Europeană a priorităţilor economice şi sociale ale Uniunii Europene pentru anul 2025, în cadrul Semestrului European, cu accent pe creşterea competitivităţii, tranziţia verde şi digitală, consolidarea apărării şi incluziunea socială. Documentul poate şi trebuie analizat în detaliu de cât mai multe persoane implicate în luarea deciziilor la nivel politic, deoarece exemplele de bune practici menţionate sunt deosebit de utile şi reprezintă o normalitate şi o prioritate pentru a merge în direcţia bună”, concluzionează Claudia Stanciu-Stănciulescu.
Despre TPA Romania:
TPA Romania este unul dintre principalii furnizori de servicii de audit financiar şi audit intern, consultanţă fiscală, contabilitate şi consultanţă juridică din România. Portofoliul de clienţi include companii din industrii diverse, precum imobiliare, construcţii, energie regenerabilă, transport şi logistică, servicii, tehnologie, producţie, retail şi distribuţie, comerţ, agricultură, precum şi instituţii internaţionale şi organizaţii non-profit. Recunoscută ca un partener de încredere pentru investitorii internaţionali, TPA Romania face parte din grupul TPA, o reţea cu 31 de locaţii în 12 ţări din Europa Centrală şi de Sud-Est şi care reuneşte peste 2.000 de profesionişti. În calitate de membru independent al Baker Tilly Europe Alliance, compania oferă clienţilor acces la o reţea globală de consultanţi fiscali, contabili, avocaţi şi auditori, asigurând susţinere pentru dezvoltarea lor internaţională. Reţeaua Baker Tilly International este prezentă în 141 de ţări şi reuneşte 43.000 de profesionişti, fiind una dintre primele 10 reţele de consultanţă la nivel mondial.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
