O femeie din 20 din întreaga lume va fi diagnosticată cu cancer de sân pe parcursul vieţii, atrage atenţia Agenţia Internaţională pentru Cercetare a Cancerului (IARC). Dacă ratele actuale continuă în acest ritm, până în 2050 vor exista 3,2 milioane de noi cazuri de cancer de sân şi 1,1 milioane de decese cauzate de această maladie. „Cancerul mamar a devenit în 2020 cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial, depăşind cancerul pulmonar, fiind prima cauza de mortalitate la femei prin cancer. Vestea buna este ca numărul supravieţuitoarelor de cancer mamar s-a triplat în ultimii 60 de ani, datorita programelor de screening mamografic”, atrage atenţia dr. Elena Saviuc, medic primar radiologie-imagistică medicala în cadrul MedLife Piatra-Neamţ.
Screening-ul mamografic salvează vieţi!
În fiecare minut, patru femei sunt diagnosticate cu cancer de sân în întreaga lume şi o femeie moare din cauza acestei boli, conform datelor IARC.
„Din păcate, progresele în tratamentul cancerului mamar nu au reuşit să depăşească dezavantajul diagnosticului în stadii avansate ale tumorii, ceea ce însemnă că depistarea precoce rămâne cheia. Depistarea precoce a cancerului de sân înseamnă decelarea tumorilor la dimensiuni cât mai mici, cu un număr minim de ganglioni limfatici afectaţi şi grad histologic (agresivitate) mai mic, astfel încât tratamentul sa fie mai puţin agresiv si mai eficient, iar mortalitatea prin cancer mamar să scadă.
Mamografia este considerată, în prezent „standardul de aur” în depistarea precoce a cancerului mamar. Screening-ul mamografic organizat (anual) a demonstrat o reducere cu 40% a mortalităţii prin cancer de sân la femeile de peste 40 de ani cu risc intermediar, deci putem afirma că screening-ul mamografic salvează vieţi!”, a precizat dr. Saviuc.
Mamografie sau ecografie şi de la ce vârstă?
Controlul senologic ar trebui sa înceapă la vârsta de 25 de ani şi să se efectueze anual, fără limită de vârstă, una din 8 femei din Uniunea Europeană având riscul de a fi diagnosticată cu cancer mamar pana la vârsta de 85 de ani. Mamografia si ecografia sunt 2 tehnici complementare, adesea fiind utilizate împreună, fiecare din ele având avantaje si limite.
Medicii recomandă iniţierea mamografiilor începând cu vârsta de 40 de ani (conform ghidurilor ACR – American College of Radiology şi SBI – Society of Breast Imaging).
„De regulă, vârsta de 40 de ani este pragul în funcţie de care stabilim ordinea investigaţiilor – femeile până în 40 de ani vor efectua de primă intenţie ecografia, iar cele de peste 40 de ani, mamografia, în ambele situaţii acestea putând fi completate după caz cu alte tehnici complementare (eco-elastografia, mamografia 3D cu tomosinteză, IRM mamară cu substanţă de contrast, mamografia cu contrast).
Cel mai frecvent motiv pentru care se recomandă ecografia mamară în completarea mamografiei, chiar dacă ultima nu prezintă modificări suspecte, este densitatea crescută a sânilor mamografic. Pana la 50% dintre femei au sânii denşi mamografic, aspect ce ţine de constituţia fiecăreia. Densitatea mamografică joaca un dublu rol – pe de o parte, reprezintă un factor de risc independent pentru dezvoltarea cancerului mamar, iar pe de altă parte, reduce sensibilitatea tehnicii prin reducerea vizibilităţii, cancerul având aceeaşi densitate mamografică precum ţesutul fibro-glandular”.
De altfel, in ultimii ani se discuta despre screening-ul mamar personalizat, adaptat nevoilor fiecărei femei, deoarece suntem diferite si avem nevoi diferite, asa-numitul concept „One size doesn’t fit all”.
Mituri despre mamografie
Multe paciente evită mamografia din cauza unor mituri răspândite de-a lungul timpului. Dr. Elena Saviuc demontează câteva dintre acestea:
„Mamografia doare” – Disconfortul este minim şi poate fi redus dacă examinarea este făcută în afara perioadelor de sensibilitate crescută a sânilor. „Mamografia nu este o tehnică dureroasă; puteţi evita perioadele când sânii sunt mai angorjaţi pentru a reduce disconfortul din timpul examinării”, a explicat medicul.
„Mamografia este periculoasă” – Compresia din timpul examinării nu produce leziuni, iar doza de iradiere în urma unei mamografii este echivalentul a 6 săptămâni de expunere la radiaţia naturală, cea mai mare sursă a acestui fond natural fiind radonul din materialele de construcţie (adică din casele noastre). Beneficiile depistării precoce a cancerului mamar depăşesc cu mult riscurile teoretice ale expunerii la radiaţii. „Raportul între numărul de vieţi salvate prin screeningul mamografic anual şi numărul de vieţi pierdute teoretic prin expunerea la radiaţiile din screening, este de 50-75:1”, a spus dr. Saviuc.
„Mamografia nu este necesară, dacă nu am simptome” – „Cancerul mamar are o dezvoltare insidioasă, fără manifestări vizibile, de cele mai multe ori partea evidentă clinic fiind doar „vârful iceberg-ului”, depistarea în stadii incipiente fiind esenţială pentru un tratament eficient.”
„Daca am ieşit bine la control, înseamnă ca nu mai trebuie sa vin” – controlul anual este foarte important, femeile care ratează un control medical anual având un risc de 2,3 ori mai mare de mortalitate prin cancer mamar, prin ratarea cancerelor de interval, acele cancere care încă nu sunt vizibile mamografic in momentul examinării, dar care se vor dezvolta în timp şi vor deveni aparente la următorul control.
„Mamografia este necesara doar daca se vede ceva suspect la ecografie” – dacă aveţi peste 40 de ani şi nu aţi mai făcut niciodată mamografie sau nu aţi mai făcut o mamografie de peste 2 ani, prima investigaţie care se recomanda este mamografia, care ulterior va fi completata de ecografie şi nu invers.
Rolul medicului imagist în prevenţia cancerului de sân
Imagistica medicala este o disciplină în care precizia şi atenţia la detalii sunt fundamentale. „Imagistica medicală presupune o bază solidă de informaţii medicale (anatomie, anatomopatologie, fiziologie, fiziopatologie etc.), care în final se „traduc” în nişte imagini, astfel încât acestea îţi pot spune o multitudine de lucruri despre ce se întâmplă în acel moment într-o anumită parte a corpului uman. De cele mai multe ori, radiologul rămâne în spatele ecranelor, comunicarea pacientului realizându-se prin intermediul medicului curant şi a unui raport scris de către medicul radiolog”, a precizat dr. Elena Saviuc.
Mamografia si ecografia mamara permit în acest sens o interacţiune directă a radiologului cu pacienta, senologia, ramura imagisticii medicale care se ocupă de patologia glandei mamare, reprezentând în sine o supraspecializare, care include radiologul aproape în întregul circuit, începând de la anamneză, determinarea grupului de risc, examenul clinic, interpretarea mamografiei şi a IRM mamare, efectuarea ecografiei şi a eco-elastografiei mamare, biopsia leziunilor suspecte depistate, stadializarea preterapeutică şi urmărirea postoperatorie, comunicarea diagnosticului, respectiv recomandările de supraveghere.
Una dintre cele mai importante misiuni ale medicilor este aceea de a informa femeile despre importanţa controalelor regulate.
„Informarea corectă a pacientei referitor la factorii de risc şi la momentul potrivit pentru iniţierea controlului sânilor, cu stabilirea tehnicilor imagistice potrivite (mamografie, ecografie, IRM) şi a intervalelor de control, fără a induce o senzaţie de frică sau de stres suplimentar, făcând din prevenţie o rutină, este esenţială. Prevenţia trebuie să devină o rutină, nu un motiv de stres sau frică,” a spus dr. Elena Saviuc.
Relaţia cu pacientele, un aspect esenţial al profesiei
Fiind un domeniu cu un puternic impact emoţional, imagistica medicală necesită o relaţie de încredere între medic şi pacientă, iar asta presupune o bună comunicare.
„Le explic pacientelor pe parcursul investigaţiilor ce se întâmplă în corpul lor, de ce sunt necesare anumite investigaţii şi ce urmează după diagnostic. Acest proces ajută la reducerea anxietăţii şi la creşterea gradului de încredere. Emoţiile sunt mari de ambele părţi atunci când o pacientă vine fără nicio suspiciune şi află că are cancer, dar dacă acesta este într-un stadiu incipient, şansele de vindecare sunt mai mari, iar pe lângă vestea proasta îi poţi oferi şi o doză de optimism”, a mărturisit dr. Saviuc, care consideră că prevenţia este cheia sănătăţii şi le îndeamnă pe toate femeile să facă din controalele regulate o prioritate: „Cancerul mamar este un proces care se dezvoltă silenţios. Dacă ne verificăm sânii periodic, putem detecta boala la timp şi salva vieţi. Scopul nostru nu este să inducem anxietate, ci să oferim informaţii corecte şi să sprijinim femeile în lupta pentru sănătatea lor.”
Sursa:
https://www.iarc.who.int/wp-content/uploads/2025/02/pr361_E.pdf
Acest articol este susţinut de MedLife, cea mai mare reţea de servicii medicale private din România, şi îşi propune să fie o sursă de informare şi inspiraţie pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură şi ne motivează să oferim soluţii medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găseşti oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical şi o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
