Preşedintele destituit al Gabonului, Ali Bongo Ondimba, se află în arest la domiciliu, potrivit agenţiei de presă AFP, care citează oficiali militari.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Preşedintele Ali Bongo se află în arest la domiciliu, înconjurat de familia sa şi de medici", au precizat aceştia într-o declaraţie citită la televiziunea de stat.

Armata a declarat miercuri dimineaţă că "pune capăt actualului regim", după anunţul realegerii lui Ali Bongo, aflat la putere de 14 ani.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Pe de altă parte, unul dintre fiii preşedintelui şi mai mulţi apropiaţi ai acestuia au fost arestaţi de către militarii care au pus la cale lovitura de stat, a anunţat la televiziunea de stat colonelul din armată care apăruse deja în cursul nopţii pentru a citi comunicatul prin care se anunţa că militarii "pun capăt regimului".

Este vorba despre Noureddin Bongo Valentin, fiul şi consilier apropiat al şefului statului, Ian Ghislain Ngoulou, şeful de cabinet al lui Ali Bongo, Mohamed Ali Saliou, adjunctul şefului de cabinet, Abdul Hosseini, un alt consilier prezidenţial, Jessye Ella Ekogha, consilier special şi purtător de cuvânt al preşedintelui, precum şi de principalii doi lideri ai puternicului Partid Democratic Gabonez (PDG) al preşedintelui destituit.

Aceştia au fost arestaţi sub acuzaţiile de "înaltă trădare a instituţiilor statului, deturnare masivă de fonduri publice, deturnare financiară internaţională în bandă organizată, fals şi uz de fals, falsificare a semnăturii preşedintelui Republicii, corupţie activă şi trafic de droguri", a precizat colonelul care a apărut la televiziunea de stat.

MILITARII CER MULŢIMII CARE SĂRBĂTOREA SĂ SE ÎNTOARCĂ ACASĂ

La scurt timp după ce ofiţerii armatei au apărut la televiziunea naţională pentru a anunţa că au preluat puterea, mulţimi mari de oameni s-au îndreptat spre bulevardul Triomphal Omar Bongo, strada principală din capitala Gabonului, Libreville, potrivit unui jurnalist local care a vorbit cu BBC Afrique. Aceştia fluturau steaguri gaboneze în culorile verde, galben şi albastru pentru a sărbători preluarea puterii de către militari. Deşi iniţial s-au amestecat cu soldaţii şi le-au mulţumit, militarii le-au cerut apoi să se întoarcă acasă şi să se îndepărteze de zonele strategice.

CHINA SOLICITĂ GARANTAREA SIGURANŢEI PREŞEDINTELUI BONGO

În timp ce Franţa, fosta putere colonială din Gabon a condamnat lovitura de stat, China a declarat că urmăreşte îndeaproape evoluţia situaţiei din această ţară africană. În timpul unei conferinţe de presă, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing a îndemnat toate părţile să se angajeze la dialog pentru a "restabili ordinea normală cât mai curând posibil", relatează BBC.

Wang Wenbin a cerut, de asemenea, ca siguranţa personală a preşedintelui Bongo să fie garantată.

RUSIA, "PROFUND ÎNGRIJORATĂ"

La rândul său, Kremlinul a declarat miercuri că urmăreşte cu "profundă îngrijorare" situaţia din Gabon. "Urmărim îndeaproape ceea ce se întâmplă acolo", a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

CITEȘTE ȘI Grupul minier francez Eramet îşi opreşte activităţile din Gabon în urma loviturii de stat. Josep Borrell: Miniştrii apărării din UE vor discuta despre situaţia din această ţară

ŞAPTE LOVITURI DE STAT ÎN TREI ANI, ÎN AFRICA

Loviturile de stat s-au înmulţit în ultimii ani pe continent, care se confruntă cu cea mai instabilă situaţie din ultimii 30 de ani, relatează Le Figaro.

Înaintea tentativei de puci din Gabon de miercuri dimineaţă, continentul african a cunoscut şapte lovituri de stat începând din august 2020. Cea mai recentă, în Niger, l-a răsturnat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum, ceea ce a determinat organizaţia regională a Africii de Vest, ECOWAS, să desfăşoare o forţă regională pentru a "restabili ordinea constituţională".

Ţara vecină Burkina Faso a cunoscut anul trecut două lovituri de stat în opt luni: la 24 ianuarie 2022, preşedintele Roch Marc Christian Kaboré a fost înlăturat de la putere de către armată, iar la 30 septembrie, locotenent-colonelul Paul-Henri Sandaogo Damiba, care fusese instalat în locul său, a fost la rândul său înlăturat din funcţie de către armată. Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru iulie 2024.

În Sudan, care se află de câteva luni în plin război civil, liderii civili de tranziţie care ar fi trebuit să conducă ţara spre democraţie după 30 de ani de dictatură au fost înlăturaţi de la putere la 25 octombrie 2021 de către militari.

În Guineea, preşedintele Alpha Condé a fost răsturnat de o lovitură de stat militară la 5 septembrie 2021. Militarii au promis că vor preda puterea civililor aleşi până la sfârşitul anului 2024.

În cele din urmă, Mali a cunoscut două lovituri de stat în nouă luni între 2020 şi 2021. La 18 august 2020, preşedintele Ibrahim Boubacar Keïta a fost răsturnat de armată, formând un guvern de tranziţie. Dar, la 24 mai 2021, militarii i-au arestat pe preşedinte şi pe prim-ministru, învestindu-l pe colonelul Assimi Goïta în funcţia de preşedinte de tranziţie. Junta s-a angajat să predea puterea civililor după alegerile programate pentru februarie 2024.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.