Tinerii îşi strigă tot mai tare furia, secretarul general al ONU lansează apăsat avertizări tot mai îngrijorătoare, însă la COP25 semnalele unui răspuns ambiţios al ţărilor care se fac cele mai vinovate de modificările climatice sunt slabe, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La Madrid începe a doua săptămână a celei de-a 25-a Conferinţe ONU privind modificările cliamtice, însă prăpastia pare tot mai mare între aşteptările apărătorilor mediului şi intenţiile ţărilor care emit cele mai multe gaze cu efect de seră.

Ea a ”crescut” chiar, apreciază Jennifer Morgan, directoarea Greenpeace International. "Paralizia guvernelor este incredibil de tulburătoare”.

Astfel, mai puţin în cazul vreunei surprize, marii poluatori nu ar urma să facă vreun anunţ semnificativ cu privire la ambiţiile lor. Evident că nu Statele Unite, care şi-au anunţat în mod oficial retragerea din pact anul viitor, dar nici China, India, Japonia ori Uniunea Europeană (UE), care focalizează toate speranţele.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a fost, însă, mai clar ca niciodată în deschiderea acestei COP.

”Aşteptăm o mişcare profundă din partea majorităţii ţărilor (membre) G20, care reprezintă trei sferturi din emisiile mondiale”, le-a transmis el celor aproximativ 200 de semnatari ai Acordului de la Paris, reclamând mai ales încetarea subvenţionării energiei fosile şi ”decarbonizarea” sectoarelor-cheie ale energiei sau transporturilor.

Însă Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale cu maximum +2°C faţă de perioada preindustrială, prevede ca statele să prezinte o revizuire a angajamentelor cu privire la reducerea emisiilor în 2020, în timp ce majoritatea acestora se concentrează asupra COP26 de la Glasgow.

”Marele eveniment este COP26, însă nu putem să aşteptăm o zi în plus”, a insistat tânăra combatantă a mediului Greta Thunberg, care a sosit la Madrid vineri şi care a antrenat din nou în stradă mii de manifestanţi.

”Noi facem grevă de un an, iar în mare nu s-a schimat nimic”, a denunţat ea.

Cu cinci zile înainte de sfârşitul reuniunii, ”semnalele nu sunt prea bune”, comentează Alden Meyer, de la Union for Concerned Scientists, un vechi observator al negocierilor în domeniul încălzirii globale. China, India şi Japonia, ”dacă decid să mişte, vor fi mai pregătite la COP26”, declară el pentru AFP.

În ceea ce priveşte UE, ea ar putea să facă lucrurile să avanseze la Bruxelles, la un summit, joi şi vineri, în cazul în care reuşeşte să adopte un obiectiv de neutralitate a carbomului în 2050, care nu se bucură încă de unanimitate.

”RECUL”

Între timp, aproximativ 70 de ţări care s-au angajat să-şi revizuiască în creştere ambiţiile în vederea reducerii emsiilor de gaze cu efect de seră în 2020 se reunesc miercuri la Madrid. Noi membri ar putea intra în această alianţă care reprezintă doar 8% din emisiile mondiale, însă niciun mare poluator, preconizează Alden Meyer.

Astfel, mulţi contează de asemenea pe angajamentul sectorului privat. Un grup de peste 600 de investitori instituţionali, care gestionează aproximativ 37.000  de miliarde de dolari, a îndemnat luni la o ieşire din carbon şi la ambiţii mai mare ale statelor.

Însă pentru regiunile din prima linie a impacturilor deja devastatoare ale dereglărilor climatice, toate acestea sunt departe de a fi suficiente. ”Câteva părţi influente au obstrucţionat eforturile de a răspunde urgenţei climatice”, a denunţat luni, pe Twitter, Janine Felson, reprezentanta grupului celor 44 de state insulare.

”Noi am văzut reculuri ale partenerilor noştri dezvoltaţi” în subiectul ”pierderilor şi pagubelor”, îşi exprimă la rândul său regretul Sonam P. Wangdi, care prezidează grupul ţărilor cel mai puţin avansate.

Astfel, chiar dacă statele îşi respectă angajamentele, mercurul ar putea depăşi +3°C, iar ţările din sud cer o accelerare a negocierilor cu privire la finanţarea ”pierderilor şi pagubelor” pe care le suferă.

Potrivit unui raport recent al International Institute for Environment and Development, familiile rurale din Bangladesh cheltuiesc două miliarde de dolari pe an pentru a repara pagubele cauzate de cicloni şi alte evenimente extreme.

Ţările cele mai sărace sunt îngrijoarte, de asemenea, de negocierile cu privire la pieţele carbonului, ultimele relicve ale regulilor de aplicare a Acordului de la Paris care nu au fost adoptate la COP24.

În cazul în care regulile ce reglementează pieţele internaţionale ale carbonului sunt prost concepute, ele ruscă să submineze obiectivele Acordului de la Paris, avertizează experţi. Atunci, ”un rezultat prost va fi mai rău ca niciun rezultat”, apreciază Kelly Levin de la World Resources Institute.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.