Îndemnuri la o acţiune rapidă şi puternică în vederea salvării omenirii - supuse dereglării climei - s-au multiplicat luni, la Madrid, în deschiderea lucrărilor COP25, dar care riscă să nu se ridice la înălţimea aşteptărilor, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

De un an, ţările semnatare ale Acordului de la Paris sunt ţinta unei presiuni fără precedent - rapoarte alarmante ale oamenilor ştiinţă, nesupunerea civilă a cetăţenilor, defilări ale unor milioane de tineri -, rezumate de sloganul acestei reuniuni de două săptămâni: #TimeforAction.

Acest mesaj a fost subliniat pe toane tonurile în deschiderea celei de-a 25-a Conferinţe ONU privind modificările climatice.

Lumea, care se află la o ”răscruce”, trebuie să aleagă între ”speranţa” unei lumi mai bune acţionând acum în mod radical sau să ”capituleze”, a declarat secretarul general al ONU Antonio Guterres.

”Vrem, cu adevărat, să rămânem în istorie ca generaţia care a făcut pe struţul, care se ascunde în timp ce lumea arde?”, a tunat el, acuzator, în faţa reprezentanţilor celor aproape 200 de ţări semnatare ale Acordului de la Paris, inclusiv a aproximativ 50 de şefi de state şi de guverne.

Duminică, denunţând angajamentele ”total insuficiente” ale statelor, el a avertizat împotriva ”punctului din care nu mai există întoarcere”, care se apropie rapid, îndemnând să se pună capăt ”războiului nostru împotriva planetei”.

FIECARE GRAD CONTEAZĂ

Cu câteva zile mai înainte, Programul ONU pentru Mediu aplica o lovitură speranţelor atingerii obiectivului ideal al Acordului de la Paris privind limitarea încălzirii la +1,5°C faţă de era preindustrială. În acest sens ar fi necesară o reducere a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) cu 7,6% pe an, în fiecare an, începând de anul viitor şi până în 2030, în contextul în care nu există vreun semn că ar începe să scadă.

Lumea s-a încălzit deja cu aproximativ 1°C, ceea ce a antrenat o multiplicare a catastrofelor climatice. Iar fiecare grad în plus va creşte amploarea dereglării.

Or, în ritmul actual, temperatura ar putea creşte cu până la 4-5°C până a sfârşitul secolului. Iar chiar dacă statele îşi respectă angajamentele actuale, creşterea nivelului mercurului în termometre ar putea depăşi 3°C.

”Ceea ce lipseşte în continuare este voinţa politică”, a deplâns Antonio Guterres, arătând cu degetul, fără să le numească, ţările care emit cel mai mult CO2, ”care nu-şi fac partea”.

Nicii China, nici Japonia, nici Canada, nici Australia nu sunt reprezentate la cel mai înalt nivel luni.

În ceea ce priveşte Statele Unite, care tocmai şi-au confirmat retragerea din Acordul de la Paris, ele au trimis un simplu diplomat.

Prezenţa democratei Nancy Pelosi, influenta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, a fost cu atât mai remarcată.

”Suntem în continuare aici”, a dat ea asigurări, subliniind ”responsabilitatea morală” faţă de generaţiile viitoare.

TOŢI OCHII AŢINTIŢI ASUPRA UE

În acest context, toţi ochii se întorc către Uniunea Europeană (UE), prezentă în forţă.

”Într-un moment marcat de tăcerea unora, Europa are multe de spus în această luptă”, a comentat premierul spaniol Pedro Sanchez, care a găzduit reuniunea după ce Chile a renunţat.

”Deoarece societăţile noastre o reclamă (...), dar şi din motive de dreptate istorică, Europa a făcut Revoluţia Industrială şi capotalismul fosil, ea trebuie să conducă decarbonizarea”, a subliniat el.

Apărătorii planetei speră ca la summitul european de la 12-13 decembrie, Cei 28 să se poată înţelege asupra obiectivului neutralităţii carbonului până în 2050. Însă, chiar şi în acest caz, este de aşteptat 2020 pentru ca UE să prezinte o revizuire a ambiţiilor sale pe termen mai scurt.

”Noi vom fi campionii tranziţiei verzi”, a dat asigurări noul preşedinte al Consiliului European Charles Michel. ”Noi am avut Revoluţia Industrială, Revoluţia Tehnologică. A venit acum timpul Revoluţiei Verzi”.

În prezent, doar 68 de ţări s-au angajat să-şi revizuiască în creştere angajamentele în vederea reducerii emisiilor de CO2 în 2020, înaintea COP26, la Glasgow. Însă ele reprezintă doar 8% din emisiile mondiale, potrivit experţilor.

Ţările din Sud şi-au făcut de asemenea auzită vocea, reclamând Nordului să-şi asume responsabilităţile şi să le ajute prin orice mijloace posibile să facă faţă dezastrelor care se anunţă.

”Atolii cei mai vulnerabili ca ţara mea sunt deja pe culoarul morţii”, a subliniat, prin video, preşedinta Insulelor Marshall Hilda Heine.

”Apa acoperă deja cea mai mare parte a teritoriului nostru laun moment sau altul (...). În calitate de naţiune, nu vrem să fugim. Dar refuzăm şi să murim”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.