Parlamentul European va invita, în următoarele luni, mai mulţi lideri din Africa, în încercarea de a găsi soluţii politice la criza migratorie cu care se confruntă UE, a anunţat preşedintele PE, Antonio Tajani, într-un mesaj transmis la un seminar consacrat apărării Europene, organizat la Madrid.
“Intenţionez să invit lideri africani în următoarele luni . Nu putem rezolva problema migraţiei fără un dialog cu poporul african”, a spus liderul PE
“Milioane de persoane de pe acest continent ar putea veni în Europa în următorii ani”, a avertizat Tajani, subliniind că una dintre soluţii o reprezintă investirea în acest continent şi consolidarea dialogului politic cu liderii din zonă.
El a explicat că apărarea şi securitatea în Europa sunt strâns legate de criza migratorie. Tajani a pledat din nou, în acest context, pentru reformarea Protocolului de la Dublin privind solicitările de azil.
“Concetăţenii noştri cer ca Europa să îi apere în faţa instabilităţii şi a ameninţărilor”, a subliniat el.
La rândul său, directorul biroului Parlamentului European la Madrid, Maria Andres, a subliniat că Europa are o nevoie acută de eficientizare. Astfel, în prezent, statele membre UE au, în ansamblu, 17 tipuri de tancuri, 29 de tipuri de fregate şi distrugătoare şi 20 de tipuri de avioane de luptă. La polul opus, Statele Unite, de exemplu, au un singur tip de tanc, patru tipuri de fregate şi distrugătoare şi şase de avioane.
Potrivit oficialului european, aceasta este o dovadă clară a faptului că în Europa se irosesc resurse în domeniul apărării.
Europarlamentarul socialist spaniol Jonas Fernandez, membru al delegaţiei PE pentru relaţii cu Adunarea Parlamentară a NATO, a atras atenţia că este fundamentală alocarea unui buget mai mare pentru îmbunătăţirea securităţii europene. El a insistat şi asupra relaţiei cu Alianţa Nord-Atlantică.
Paulo Rangel, europarlamentar PPE din Portugalia, a subliniat că eventualul proiect al unei armate europene este, însă, nerealizabil. “Nu este acceptabil pentru un italian ca un francez sau un englez (să apere graniţele Italiei – n.r.). Aceasta pentru că este o chestiune de suveranitate”, a explicat el.
În ceea ce priveşte atitudinea faţă de migraţie, “adevărata problemă este între Grupul de la Vişegrad şi restul Uniunii Europene. Pentru că (membrii Grupului de la Vişegrad – n.r.) au o abordare naţionalistă”, a afirmat oficialul, explicând că statele membre ale Grupului, care au experienţa URSS, nu vor să intre din nou sub dominaţia unei “uniuni”.
El a precizat, însă, că România, Croaţia şi Bulgaria nu intră în aceeaşi categorie.
Reprezentanta ALDE, Maite Pagazaurtundua, a insistat asupra legăturii dintre securitate, migraţie şi respectarea drepturilor omului şi solidaritate. Ea a afirmat că identificarea migranţilor la frontiere este vitală, dar nu în detrimentul drepturilor persoanelor.
Un Eurobarometru din martie 2017, citat de reprezentanţii Parlamentului European, arată că 68% dintre europeni ar vrea ca blocul comunitar să facă ai multe în domeniul politicii de securitate şi apărare. (Corespondenţă Ileana Toma, trimis special News.ro)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
