Şeful diplomaţiei palestiniene Riad Al-Maliki denunţă luni, la cea mai înaltă jurisdicţie a ONU faptul că poporul său este victima ”colonialismului şi apartheidului” ocupaţiei Israelului, relatează AFP.
”Palestinienii suferă atât din cauza colonialismului, cât şi apartheidului”, iar ”unii indignaţi de aceste vorbe ar trebui să fie indignaţi de realitatea noastră”, denunţă la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) al-Maliki.
La CIJ au loc începând de luni audieri cu privire la consecinţele juridice ale ocupaţiei Israelul a teritoriilor palestiniene începând din 1967, la care sunt chemate martore 52 de ţări, un număr fără precedent.
Statele Unite, Rusia şi China urmează să se adreseze judecătorilor în cadrul unei sesiuni organizate timp de o săptămână la Palatul Păcii de la Haga, sediul CIJ.
Riad Al-Maliki a cerut CIJ să declare ocupaţia Israelului ilegală şi să-i ordone să-i pună capăt ”imediat, complet şi fără condiţii”.
“Palestine was not a land without a people. There was life on this land.”
— Al Jazeera English (@AJEnglish) February 19, 2024
Palestinian FM Riyad al-Maliki gave the first submission to the International Court of Justice (ICJ) at a landmark hearing on Israel’s occupation of Palestinian territories pic.twitter.com/3p2TBn46Bs
”O dreptate întîrziată echivalează unei negări a dreptăţii, iar poporul palestinian este privat de justiţie de prea mult timp”, a denunţat el.
”A venit timpul să se pună capăt standardelor duble” din cauza cărora suferă poporul palestinian ”de prea mult timp”, pledează el.
BREAKING| Foreign Minister, Riyad al-Maliki, at the ICJ: Instead of giving the Palestinian people its right to self-determination, the UN General Assembly recommended the partition of Palestine. pic.twitter.com/BZtsL1Ybd6
— Quds News Network (@QudsNen) February 19, 2024
La 31 decembrie 2022, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care cere CIJ un ”aviz consultativ” - cu caracter neconstrângător juridic - asupra ”consecinţelor juridica care decurg din politici şi practici ale Israelului în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est”.
DISPLACEMENT, SUBJUGATION, OR DEATH - as ICJ opens a historic hearing into the legality of Israel's occupation, Palestinian FM Al-Maliki highlights that ongoing genocide didn't start because of October 7, but as a result of successive Israeli governments giving Palestinians 3… pic.twitter.com/4JpcZyMT1v
— Jack Straw (@JackStr42679640) February 19, 2024
Avizul CIJ în acest dosar nu va avea un caracter constrngător juridic, însă intervine într-un context de presiuni juridice internaţionale tot mai mari asupra Israelului privind Războiul din Fâşia Gaza, declanşat de atacul Hamas de la 7 octomrbie.
Aceste audieri sunt distincte de proceduri foarte mediatizate lansate de Africa de Sud la CIJ.
Pretoria a sesizat Curtea acuzând că războiul israleian din Fâşia Gaza este o încălcare a Convenţiei prevenirii şi reprimării genocidului.
La 26 ianuarie, CIJ a ordonat israelului să împiedeice orice eventual act de genocid, însă nu a cerut un armistiţiu.
Vineri, ea a respins o doua plângere a Africii de Sud, prin care-i cerea să dispună noi măsuri după ce Israelul a anunţat o viitoare ofensivă militară la Rafah, un oraş în care s-au refugiat peste jumătate dintre cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei Gaza.
”OCUPAŢIE PRELUNGITĂ”
Adunarea Generală a ONU a cerut CIJ să examineze ”consecinţele juridice” ale ceea denunţă în rezoluţie drept o ”încălcare persistentă de către Israel a dreptului poporului palestinian la autodeterminare”.
Acest lucru vizează ”ocupaţia prelungită” a teritoriului palestinian din 1967 încoace.
Curtea urmează să examineze de asemenea măsuri ”vizând modificarea alcătuirii demografice, caracterul şi statutul oraşului sfânt Ierusalim”.
În iuni 1967, Israelul a purtat Războiul de Şase Zile prin care a cucerit Cisiordania şi Ierusalimul de Est în detrimentul Iordaniei, Platoul Golan în detrimentul Siriei, Fâşia Gaza şi Peninsula Sinei în detrimentul Egiptului.
Israelul a început, apoi, să ocupe cei 70.000 de kilometri pătraţi de teritorii arabe cucerite - o ocupaţie declarată apoi ilegală de către ONU.
AG cere CIJ să examineze consecinţele a ceea ce denunţă în această rezoluţie a ONU drept ”adoptarea de către Israel a unor legi şi măsuri discriminatorii”.
Ea urmează să prezinte un aviz cu privire la modul în care acţiunile Israelului ”afectează statutul juridic al ocupaţiei” şi cu privire la consecinţele asupra ONU şi altor ţări.
Curtea urmează să se pronunţe ”de urgenţă” în acest dosar - probabil până la sfârşitul acestui an.
AVIZ NECONSTRÂNGĂTOR JURIDIC
CIJ se pronunţă în diferende între state, iar hotărârile sale au caracter constrângător juridic, însă Curtea dispune de foarte puţine mijloace pentru a-şi pune hotărârile în aplicare.
Însă, în acest dosar, avizul său are caracter neconstrângător juridic.
Potrivit Curţii, ”organul, agenţia sau organizaţia reclamantă rămâne liberă să dea curs avizului prin orice mijloace are la dispoziţie sau să nu o facă”.
CIJ s-a pronunţat prin avize consultative asupra legalităţii declaraţiei de independenţă a Kosovo faţă de Serbia în augist 2008 şi asupra ocupaţiei Namibiei de către Africa de Sud în timpul regimului de apartheid.
Ea a emis în 2004 un aviz prin care stabilea că anumite părţi ale barierei de securitate ridicată de Israel în teritoriile palestiniene ocupate sunt ilegale şi că trebuie să fie demolate.
Israelul nu participă la aceste audieri şi a reacţionat cu furie împotriva rezoluţiei ONU din 2022, pe care Benjamin netanuahu a catalogat-o drept ”demnă de dispreţ” şi ”ruşinoasă”.
Statele Unite, Regatul Unit şi Germania s-au opus acestei rezoluţii, iar Franţa s-a abţinut.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
