Opozanţii ruşi consideră drept o ”mascaradă” referendumul cu privire la amendarea Constituţiei, prevăzut luna viitoare, care-opermite lui Vladimir Putin să rămână la putere, însă sunt împărţiţi între a face campanie împotriva referendumului sau boicotarea acestei consultări populare, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ruşii sunt chemaţi la urne la 1 iulie, pentru a se pronunţa asupa unor modificări constituţionale, inclusiv asupra unei dispoziţii care îi permite lui Putin accesul la încă două mandate prezidenţiale de şase ani, în contextul în care actuala Constituţie prevede ca acesta să plece de la putere în 2024.

Cota liderului de la Kremlin rămâne importantă - 59% -, însă ea a tins cel mai slab nivel de la instalarea sa la putere, în 1999, potrivit Institutului Levada. Iar criza sanitară cauzată de covid-19 reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale mandatelor sale.

Rezultatul consultării pare deja cunoscut, consideră adversarii săi politici, care nu sunt de acord asupra cării pe care să o urmeze.

Unii opozanţi, ca Aleksei Navalnîi sau Partidul Iabloko (liberal), îşi îndeamnă susţinătorii la boicot.

”Legitimarea acestei «sărbători a lui Putin» prin alimentarea prezenţei înseamnă pur şi simplu ajutarea Kremlinului”, denunţă opozanta Liubov Sobol, o aliată a lui Navalnîi.

Însă alţii, ca Partidul Comunist, care susţine în general Kremlinul în marile reforme, îşi îndeamnă susţinătorii să voteze împotriva acestui proiect.

O serie de politicieni din opoziţie desfăşoară o campanie a votului ”nu” şi iau în calcul inclusiv un boicot, apreciind că afiţele informative cu privire la scrutin sunt părtinitoare şi opozanţilor nu li se acordă spaţiu în presă.

Kremlinul prezintă modificările constituţionale propuse de Putin drept indispensabile în vederea unei consolidări a rolului Parlamentului şi în vederea unei îmbunătăţiri a politicii sociale şi administraţiei publice, schimbări care, în opinia acestuia, sunt larg susţinute de populaţie, potrivit unor sondaje.

În opoziţie această perspectivă este percepută, în schimb, ca o lovitură de stat constituţională.

Măsurile avute în vederea unei reduceri a riscului unei contaminări cu noul coronavirus - precum desfăşurarea votului pe o perioadă de şapte zile şi în corturi instalate afara secţiilor de votare - sunt considerate drept susceptibile să complice supravegehrea scrutinului şi să crească riscul fraudei, ceea ce puterea neagă.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.