Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au decis marţi, în urma unor acuzaţii şi ameninţări ale Statelor Unite cu boicotul, să lanseze o ”evaluare independentă” a reacţiei agenţiei ONU faţă de pandemia covid-19, relatează AFP.
Cele 194 de ţări membre ale organizaţiei au convenit - în cadrul unei teleconferinţe fără precedent, dedicată bolii care s-a soldat cu peste 318.000 de morţi în lume de la apariţia acesteia în China, în decembrie - să lanseze ”cât mai curând (...) un proces de evaluare imparţial, independent şi complet” al acţiunii internaţionale împotriva pandemiei.
Această evaluare - ale cărei contururi rămân vagi - urmează să examineze îndeaproape ”măsurile luate de OMS împotriva pandemiei covid-19 şi cronologia lor”.
Acest acord - la care s-a ajuns cu aprobarea Statelor Unite şi Chinei - se vrea un răspuns la acuzaţii ale preşedintelui Donald Trump, care consideră OMS supusă Beijingului şi căreia i-a dat un ultimatum de o lună - ameninţând cu părăsirea acestui organ căruia Statele Unite îi sunt primul contributor.
”Dacă OMS nu se angajează la îmbunătăţiri notabile în termen de 30 de zile, voi transforma suspendarea temporară a finanţării OMS într-o măsură permanentă şi voi reanaliza calitatea noastră de membru al organizaţiei”, a ameninţat în noaptea de luni spre marţi, într-un mesaj postat pe Twitter, Trump.
Beijingul a replicat acuzându-l pe Trump - a cărui ţară este cea mai îndolaită în lume, cu peste 90.000 de morţi - de faptul că ar urmări ”să se sustragă obligaţiilor” faţă de organizaţie şi ”să murdărească eforturile Chinei împotriva epidemiei”.
Rezoluţia adoptată marţi prevede ca ancheta să prevadă ”misiuni ştiinţifice şi de colaborare pe teren”. China s-a declarat deschisă unei anchete independente, însă nu înainte de sfârşitul pandemiei.
Rusia - unde boala a început o scădere lentă, dar în care rămân puncte fierbinţi - a denunţat ceea ce a catalogat drept tentative americane de a ”sparge” organizaţia.
”Noi suntem împotriva unei spargeri (a OMS), care ar favoriza interesele politice ale unui singir stat, altfel spus Statele Unite”, a denunţat adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov.
REVOLTE ALE FOAMETEI
În contextul în care pandemia a pus în genunchi economia mondială, Franţa şi Germania au propus un plan de relansare în valoare de 500 de miliarde de euro, în vederea unei reporniri a activităţii economice în UE, ale cărei state membre nu au ajuns încă la un acord asupra unui plan comun de relansare.
Concret, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron propun ca Comisia Europeană (CE) să se împrumute pe pieţe ”în numele UE” şi apoi să verse banii ţărilor europene şi ”sectoarelor şi regiunilor celor mai afectate”.
Pandemia este considerată sub control în Europa, unde majoritatea ţărilor a început să-şi scoată din izolare populaţiile şi să scoată din izolare situri emblemtice ca Acropolele, Muntele Saint-Michel sau Bazilica Sfântul Petru la Roma.
Însă pandemia continuă să se extindă în India şi în America de Sud.
În Chile, revolte ale foametei au izobucnit la periferia capitalei, Santiago, plasată într-o izolare strictă.
”Fac toaleta câinilor, am o afacere mică. Nu mi se dă nicio subvenţie”, denunţă Paola Garrido, care întâmpină dificultăţi în a-şi hrăni copiii.
Mai la nord, coronavirusul a agravat şi mai mult criza economică ce subminează Venezuela, obligând locuitorii la o economie de supravieţuire.
”Gătim la foc de lemne, mâncăm ce găsim, este ca într-o tabără” de cercetaşi, rezumă Hector, capul unei familii din San Cristobal, în vestul ţării.
”BUN PUBLIC MONDIAL”
În contextul în care cursa către un vaccin continuă în lume,, societatea americană Moderna a anunţat luni prime rezultate încurajatoare, dar de primit cu precauţie. Teste la scară mare sunt prevăzute în iulie.
În China, prestigioasa Universitate din Beijing (Beida) crede că a descoprit un potenţial remediu pe bază de anticorpi prelevaţi de la pacienţi vindecaţi de covid-19.
Luni, în deschiderea reuniunii OMS, preşedintele chinez Xi Jinping a dat asigurări că un eventual vaccin chinez va fi un ”bun public mondial”. Macron a apreciat, de asemenea, că ”fiecare va trebui să aibă acces” la un viitor vaccin.
În aşteptarea unui progres medical, Donald Trump a creat o surpriză şi a dezvăluit că ia de zece zile hidroxiclorochină, un medicament împotriva malariei a cărui eficienţă împotriva noului coronavirus nu a fost demonstrată.
”Iau de o săptămână şi jumătate (...). Iau un comprimat pe zi”, a declarat el într-o discuţie cu jurnalişti la Casa Albă, subliniind că nu are ”niciun simptom” de covid-19.
”ESTE TIMPUL SĂ NE DUCEM SĂ MUNCIM”
În Europa - unde bilanţurile din Italia şi Spania au scăzut sub pragul de 100 de morţi pentru prima oară în două luni -, ieşirea din izolare continuă.
Cafenele şi restaurante au fost redeschise marţi în Macedonia de Nord.
În Anglia, antrenamentele din Premier League, campionatul de fotbal cel mai urmărit din lume, urmau să se reia marţi în grupuri mici, aşa cum s-a întâmplat luni în Spania.
În Germania, Bundesliga a repornit în weekend, cu uşile închise.
Mai multe ţări europene şi-au ”întredeschis” frontierele muncitorilor sezonieri, care să compenseze lipsa forţei de muncă la recoltare.
”Este timpul să ne ducem să muncim, să câştigăm bani, iar apoi să ne întoarcem fericiţi”, a declarat Mîkola, în vârstă de 32 de ani, înainte să urce într-un zbor special de la Kiev la Helsinki.
În schimb, izolarea rămâne în vigoare în Turcia - pe toată perioada Aid el-Fitr, sărbătoarea care marchează sfârşitul Ramadanului.
Măsuri asemănătoare au fost luate în Siria, care nu va organiza rugăciuni colective, şi în alte ţări cu populaţie majoritar musulmană, ca Egiptul şi Algeria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
