Noua Zeelandă a reacţionat rapid faţă de carnagiul la două moschei şi a interzis, joi, armele semiautomate şi puşile de asalt, ceea ce a relansat îndemnurile la controlul armelor de foc în Statele Unite, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În total 50 de credincioşi au fost ucişi prin împuşcare săptămâna trecută de către un adept al supremaţiei albilor australian în două moschei, la Christchurch, cel mai important oraş de pe Insula de Sud, un masacru pe care l-a filmat şi difuzat în direct pe Facebook.

Poliţia a anunţat că toate victimele au fost identificate, ceea ce permite o calmare a frustrării familiilor, având în vedere că obiceiul musulman vrea ca morţii să fie îngropaţi cât mai rapid posibil, în general în 24 de ore de la deces.

Premierul Jacinda Ardern a promis imediat după masacru o înăsprire a unei legislaţii care i-a permis atacatorului să cumpere legal arsenalul pe care l-a folosit în atac.

”Toate armele semiautomate foloste în atacul terorist de vineri vor fi interzise în această ţară”, a anunţat la mai puţin de o săptămână după masacru şefa Guvernului, detaliind o adevărată panoplie de măsuri care-i concretizează promisiunea.

Încărcătoarele de mare capacitate şi alte dispozitive care permit tiruri mai rapide vor fi scoase, de asemenea, în afara legii.

Reforma legislaţiei urmează să fie prezentată în parlament la începutul lui aprilie, însă măsuri provizorii împiedică orice precipitare asupra armelor - ceea ce înseamnă că o interdicţie de facto se află deja în vigoare.

”Este un lucru bun. De ce să avem nevoie de asemenea arme în casele noastre”, a declarat pentru AFP Kawthar Abulaban, în vârstă de 54 de ani, care a supravieţuit atacului de la Moscheea al-Nur, prima vizată de extremistul australian, în vârstă de 28 de ani.

”VIOLENŢA ARMELOR”

Un program de răscumpărare urmează să fie lansat cu privire la armele aflate în circulaţie, al cărui cost este estimat la 100 până la 200 de milioane de dolari neozeelandezi (până la 120 de milioane de euro).

Potrivit unor estimări, cel puţin 1,5 milioane de arme se află în circulaţie în Noua Zeelandă - adică trei la zece locuitori, mai puţine decât în Statele Unite (mai mult de una de locuitor).

Atacul a provocat numeroase dezbateri - atât în Noua Zeelandă, cât şi în străinătate - cu privire la accesul la arme şi folosirea reţelelor de socializare de către extremişti.

”Aşa arată adevărate măsuri în vederea opririi violenţei cauzate de arme”, a reacţionat senatorul american Bernie Sanders, un candidat democrat în alegerile prezidenţiale.

”Trebuie să urmăm modelul neozeelandez, să înfruntăm NRA (National Rifle Association, un puternic lobby al armelor) şi să interzicem vânzarea şi distrubuirea de arme de asalt în Statele Unite”, a îndemnat el

Aleasa democrată Alexandria Ocasio-Cortez a denunţat incapacitatea ţării sale de a implementa măsuri, chiar şi modeste, după masacre succesive precum cel de la şcoala primară Sandy Hook, în 2012, soldat cu 26 de morţi, între care 20 de copii. "Sandy Hook a avut loc în urmă cu şase ani şi nu reuşim să facem Senatul să voteze în favoarea unei verificări universale a antecedentelor”.

O purtătoare de cuvânt a NRA, Dana Loesch, a declarat că ”Statele Unite nusunt Noua Zeelandă. Ei nu au un drept inalienabil la arme şi la autoapărare, spre deosebire de noi”.

La Christchurch, a doua zi la rând, sute de persoane s-au adunat sub un cer cenuşiu pentru a-şi lua adio de la victimele ucigaşului, între care se află o locuitoare convertită la islam şi un bărbat ucis în timp ce-l saluta pe cel care avea să-l omoare.

Elevi plângeau, însoţind sicriul lui Sayyad Milne, în vârstă de 14 ani, şi Tariq Omar, în vârstă de 24 de ani.

MORMINTE

Tatăl lui Sayyad, John Milne, a declarat că fiul său a fost împuşcat în timp ce se ruga la Moscheea al-Nur. ”Micuţul său” visa să devină portar la Manchester United, a declarat el pentru AFP.

Între tinerii prezenţi, mulţi  sunt şcolarizaţi la Liceul Cashmere, instituţia pe care o frecventa Sayyad, dar şi Hamza Mustafa, un refugiat sirian, îngropat miercuri.

Tariq Omar antrena echipe de fotbal de juniori la Christchurch United Academy. Potrivit presei locale, mama sa l-a lăsat la al-Nur în ziua masacrului şi a supravieţuit, pentru că ea căuta un loc de parcare.

Colin Williamson, directorul United Academy, l-a prezentat pe Omar drept ”o fiinţă umană magnifică, cu un suflet uriaş şi o mare dragiste faţă de coaching”.

O vecină a familiei Milne se întristează privind numărul mormintelor săpate, încă goale.

”Ceea ce m-a uimit sunt toate aceste morminte care aşteaptă şi locul pe care-l iau”, a spus ea.

Într-un ”manifest” despre ”marea înlocuire” - o teorie a complotului populară în mediile extremei drepte, care consideră că populaţiile albe europene sunt ”înlocuite” cu populaţii de imigranţi -, atacatorul afirmă că vrea să alimenteze conflictul între islam şi Occident.

Însă, la Christchurch, credincioşi din toate religiile s-au reunit pentru a-şi mărturisi solidaritatea, iar oraşul era plin de jerbe de flori şi de mesaje de unitate.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.