Liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat - cu rezerve - protocolul acordului Iranului cu Statele Unite, însă domneşte incertitudinea cu privire la lansarea - prevăzută iniţial vineri, în Elveţia - a negocierilor în vederea unei păci definitive, relatează AFP.
Aceste negocieri, pe o perioadă de 60 de zile, care poate fi prelungită, urmează să aibă în centrul lor programul nuclear iranian, în urma acordului-cadru care pune capăt conflictului declanşat la 28 februarie de către Statele Unite şi Israel, soldat cu mii de morţi, în principal în Iran şi Liban, şi care a zguduit economia mondială.
Ele urmau să înceapă iniţial cu ocazia unei ceremonii, vineri, într-un hotel de lux, la Bürgenstock, un munte care domină lacul Lucerna, în Elveţia.
Însă vicepreşedintele american J. D. Vance, care urma să-şi reprezinte ţara, şi-a amânat venirea, la fel ca premierul pakistanez Shehbaz Sharif, a cărui mediere a fost decisivă.
"Planurile în vederea negocierilor tehnice viitoare nu au fost finalizate, iar delegaţia americană s-a pregătit să plece cu prima ocazie. Însă logistica în vederea acestor negocieri nu a fost niciodată simplă şi nici previzibilă. Pentru moment, vicepreşedintele nu va pleca în această (joi) seară", a anunţat joi Casa Albă.
Vance a anunţat anterior că s-ar putea duce "în acest weekend" în Elveţia, însă fără să poată să garanteze acest lucru.
De partea iraniană, nicio informaţie nu a fost difuzată cu privire la o eventuală călătorie a unei delegaţii în Elveţia.
Protocolul acordului a fost semnat în mod electronic şi la distanţă de către preşedinţii iranian Massoud Pezeshkian şi american Donald Trump.
Liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat joi, într-un mesaj scris că l-a aprobat, în pofida unor rezerve.
REZERVELE LUI KHAMENEI
"Este evident că negocierile faţă în faţă care vor avea loc în viitor nu prevestesc acceptarea punctului de vedere inamic", a subliniat ayatollahul Khamenei, care nu a fost văzut în public de când i-a succedat, în martie, tatălui său, Ali Khamenei, ucis în bombardamente israeliano-americane în Iran.
Până atunci, traficul se reia în Strâmtoarea Ormuz, o strâmtoare strategică în comerţul mondial cu hidrocarburi, dublu ferecată de la începutul războiului atât de către Iran, cât şi de o blocadă americană - care a fost ridicată joi, aşa cum prevede acordul.
Forţele americane "au lăsat peste 12 vapoare să treacă", a anunţat J. D. Vance.
Televiziunea de stat iraniană, care a citat un comunicat al Consiliului Suprem de Securitate naţională a Iranului, a anunţat că navele care vor să traverseze strâmtoarea trebuie să depună o cerere la un nou organism guvernamental.
Potrivit prevederilor protocolului, "nicio cheltuială" nu va fi percepută "pe o perioadă de 60 de zile", a amintit ea.
"EŞECUL SUA"
Donald Trump s-a felicitat pe reţeaua sa, Truth Social, pentru "preţurile petrolului în scădere", "un succes".
Cursurile petrolului brut continuau să scadă vineri, apropiindu-se de nivelurile de dinaintea războiului.
Însă presa americană este foarte dură şi denunţă un acord-cadru care oferă Iranului avantaje financiare, fără să ceară desfiinţarea structurii nucleare iraniene.
Statele Unite se angajează, în cazul unui acord definitiv, să faciliteze "împreună cu partenerii lor regionali" deblocarea unui fond de 300 de miliarde de dolari destinat reconstrucţiei şi dezvoltării economice a Iranului, fără ca acest lucru să implice vreo participare financiară americană.
Acordul "consfinţeşte eşecul Statelor Unite", a comentat principalul negociator iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a ameninţat cu un "răspuns decisiv" în cazul unei încălcări a angajamentelor.
"Ei au fost deja învinşi o dată în timpul războiului, iar dacă vor să cunoască aceeaşi soartă vor fi bătuţi şi mai dur", a scris vineri, pe X, Ghalibaf.
Teheranul se poate felicita pentru că a obţinut o promisiune de deblocare a activelor blocate în străinătate şi o suspendare a sancţiunilor americane impuse vânzării petrolului iranian încă de la punerea în aplicare a protocolului.
Însă, la Teheran, o psiholoagă, Mina, în vârstă de 54 de ani, se îndoieşte că acordul va fi "durabil". "Poate că după 60 de zile ostilităţile vor fi reluate", declară ea, intervievată de la Paris de AFP.
În pofida potolirii, "lupta nu s-a terminat", a declarat, la rândul său, joi, Benjamin Netanyahu.
Premierul israelian nu a comentat în mod direct acordul, aprig criticat în Israel, inclusiv în Guvernul său.
"Dacă aş fi în Guvernul israelian, poate că n-aş ataca singurul aliat puternic care-mi rămâne pe planetă", l-a atacat J. D. Vance, care le-a cerut criticilor israelieni ai deciziei americane "să se trezească la realitate".
Netanyahu a îndemnat la păstrarea "relaţiei vitale" cu Statele Unite, dar a reiterat că forţele israeliene vor rămâne în sudul Libanului "atât timp cât o cer nevoile de securitate", în pofida faptului că protocolul acordului prevede sfârşitul ostilităţilor "pe toate fronturile, inclusiv în Liban".
De la anunţul încheierii acordului-cadru, luni, Israelul şi-a continuat atacurile în Liban împotriva Hezbollahului proiranian, omorând opt persoane vineri.
Gruparea şiită a anunţat vineri că a distrus trei tancuri în confruntări armate între combatanţi islamişti şi o unitate a armatei israeliene în sudul Libanului.
Medikatv.ro
