Danezii votează marţi în alegeri legislative pline de suspans, în care rămânerea la putere a premierul danez Mette Frederiksen, favorită în scrutin, împotriva unui bloc din care fac parte dreapta şi extrema dreaptă, ar putea depinde de un outsider de centru, în urma ”crize a vizonilor” care a zguduit ţara, relatează AFP.
Secţiile de votare sunt deschise de la ora locală 8.00 (9.00, ora României) şi până la ora locală 20.00 (21.00, ora României), iar primele rezultate urmează să fie anunţate către ora locală 21.30 (22.30, ora României) în acest scrutin provocat de ”criza vizonilor”, care a ţinut Danemarca cu sufletul la gură timp de un an.
Un partid minoritar care susţine Guvernul a ameninţat să doboare Executivul dacă nu convoacă alegeri, petru a se asigura de încrederea alegătorilor, în urma deciziei - declarată ilegală ulterior - de a ucide imensul şeptel de vizoni din ţară în lupta împotriva pandemiei covid-19.
Ultimele sondaje creditează ”blocul roşu” (stânga) condus de Mette Frederiksen cu 47,1 până la 49,1% din intenţiile de vot, iar pe ”albaştri”, o alianţă informală de partide liberale şi conservatoare din care fac parte trei partide populiste cu 40,9% până la 43,6% din intenţiile de vot.
Potrivit acestor studii de opinie, niciun bloc nu va putea guverna fără Partidul Moderaţilor (centru), înfiinţat în acest an de către liderul liberal Lars Løkke Rasmussen, de două premier în trecut, care este creditat cu 10% din intenţiile de vot.
”Dacă nu va exista o majoritate, ceea ce pare să se profileze, Moderaţii sunt indispensabili în formarea unui guvern”, rezumă AFP un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea Aarhus, Rune Stubager.
Actualul premier a reiterat ideea unui guvern de coaliţie între stânga şi dreapta, pe care să-l conducă chiar ea, şi s-a declarat pregătită să reformeze sistemul sănătăţii, pentru a-i atrage pe Moderaţi.
La rândul său, liderul liberalilor a îndemnat la revenirea lui Løkke Rasmussen în fostul său partid.
”Dacă vreţi (să realizaţi) lucrurile la care visaţi şi care au fost cultivate în vechea noastră grădină comună, atunci întoarceţi-vă acasă”, l-a îndemnat, într-o dezbatere televizată, Jakob Ellemann-Jensen.
În urma unei campanii dominate de lupta împotriva modificărilor climatice, inflaţie şi sistemul de sănătate, aproape un sfert dintre alegători sunt, în continuare, indecişi.
”Există o mare volatilitate în rândul alegătorilor danezi. Aproximativ 40% schimbă partidul”, subliniază politologul Rune Stubager.
Antesa Jensen votează pentru prima oară, însă ezită.
”Nu ştiu încă cu cine voi vota. Probabil cu Alternativa sau radicalii”, două formaţiuni de stânga, declară ea.
În programele politice, ”problema imigraţiei este prohibitivă pentru mine”, explică această femeie în vârstă de 40 de ani.
O americanmcă, ea tocmai a obţinut cetăţenia daneză, în urma unui proces extenuant, un simbol al politicii restrictive a acestei ţări scandinave în domeniul primirii strănilor.
Danemarca, foarte atentă la prosperitatea şi coeziunea sa, este o campioană a rigorii migraţiei de peste 20 de ani, indiferent de blocul care deţine puterea.
Actualul Guverm social-democrat - un adevărat apostol al politicii ”zero refugiaţi” - lucrează la implementarea în Rwanda a unui centru de gestionare a solicitanţilor de azil, după modelul britanic.
ÎNGRIJORĂRI CLIMATICE
Cei 5,9 milioane de danezi par mai puternic preocupaţi de modificările climatice.
Obiectivul acestei ţări nordice este să-şi reducă cu 70% emisiile poluante - până în 2030 -, faţă de 55% în ansamblul Uniunii Europene (UE), şi să atingă neutralitatea climatică - în 2050 -, la fel ca restul statelor membre UE.
Duminică, aproximativ 50.000 de persoane - inclusiv premierul în exerciţiu - au participat la un ”Marş al climei”.
”Aceste alegeri sunt foarte importante pentru ceea ce se va întâmpla cu Terra în viitor. Iar eu cred că este important ca (lupta împotriva modificărilor) climatice să fie prioritatea numărul unu a politicienilor şi alegătorilor”, a declarat o manifestantă, o studentă în vârstă de 23 de ani, Esther Ronn.
Stânga a promis o lege a biodiversităţii, iar social-democraţii intenţionează să introducă o taxă pe carbon în agricultură - o măsură susţinută de majoritatea celorlalte formaţiuni.
În spectrul dreptei, partidul liberal mizează pe dezvoltarea unor soluţii verzi, în timp ce ”Noua Dreaptă” (extrema dreaptă) este deschisă construirii unor centrale nucleare.
În total, cel puţin 14 partide au prezentat liste pentru cele 179 de mendate în Folketinget, dintre care patru sunt rezervate teritoriilor de peste mări - Groenlanda şi Insulele Feroe.
Participarea în alegeri este, în mod tradiţional, mare în Danemarca.
În 2019, 84,6% dintre cele 4,2 milioane de alegători s-au prezentat la vot.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
