Reprezentanta extremei drepte franceze Marine Le Pen, talonată în sondaje în Franţa de Éric Zemmour, un candidat din cadrul Rassamblement National (fostul Front Naţional, FN) la preşedinţie, a fost primită la Budapesta de către Viktor Orban ca o adevărată şefă de stat, faţă de care şi-a exprimat susţinerea împotriva Bruxellesului, denunţând ”brutalitatea ideologică a UE”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Ungaria din 2021, sub conducerea dumneavoastră, se plasează încă o dată în vârful luptei pentru libertatea popoarelor”, l-a complimentat ea, într-o conferinţă de presă comună, marţi, pe premierul suveranist.

Fosta conducătoare RN, primită de către liderul ultraconservator ungar, şi-a exprimat susţinerea faţă de acesta şi a denunţat ”brutalitatea ideologică” a Uniunii Europene (UE) împortriva anumitor poziţii ale acestuia.

”În acest octombrie, momentul şi circumstanţele nu pot să ne inspire decât un gând emoţionant faţă de eroii revoltei dn 1956”, a declarat ea, referinduse la revolta faţă de regimul comunist susţinut de către Uniunea Sovietică.

Ea a salutat ”curajul” şi ”hotărârea” lui Orban şi s-a angajat ca, în cazul în care este aleasă preşedinta Franţei, anul viitor, să-i ofere ”susţinerea Franţei şi poporului său în vederea unei reorientări a unei UE a cărei brutalitate ideologică atentează la ideea însăşi de suveranitate”.

Le Pen a refuzat să critice recenta lege ungară împotriva homosexualităţii, aflată în centrul unei confruntări juridice cu Bruxellesul.

”Cum sunt fundamental ataşată suveranităţii fiecărei naţiuni, nu mi-ar trece prin minte să vin să dau lecţii poporului ungar”, a spus ea.

Candidata RN la preşedinţia franceză a crticat o ”putere centralizată la Bruxelles îmbătată de propria existenţă, putere şi omnipotenţă”, a denunţat o ”voinţă de aservire” a UE şi a refuzat orice principiu al primatului dreptului european.

”Acest principiu a putut fi impus doar prin manevre”, iar justiţia din Polonia ”este îndreptăţită să-şi afirme (...) dreptul de a stabili şi de a impune respectarea regulilor fondatoare ale pactului său naţional, pactului său social şi chiar pactului său societal”, a declarat ea.

În opinia reprezentantei extremei drepte franceze, ”ameninţarea sancţiunilor şi a fortiori a excluderii, care sunt de o rară violenţă faţă de Ungaria şi Polonia, mărturisec miza dezbaterii care se deschide”, pentru că ”Uniunea Europeană ştie prea bine că joacă totul prin asta”.

Ea şi-a reiterat angajamentul de a ”reforma Constituţia franceză prin referendum pentru a activa principiul superiorităţii sale” şi a subliniat că acest lucru va include ”rezolvarea definitivă a problemei imigraţiei, acest flagel de care naţiunile noastre trebuie în mod imperativ să se apere”.

În acestsubiect, ea a denunţat ”inundaţia migratorie pe care vrea să o organizeze Uniunea Europeană”, ale cărei ”efecte dezastruoase” se fac resimţite ”la nivel identitar, financiar sau teritorial”.

PROIECTUL UNEI ALIANŢE A NAŢIUNILOR

Cele două figuri suveraniste au îndemnat la o alianţă a naţiunilor.

Viktor Orban, al cărui partid a părăsit în martie grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta), a anunţat că se află ”în căutarea unor parteneri de cooperare în această eră nouă”.

Iar tabăra lui Marine Le Pen este ”de neocolit” în acest sens, a apreciat el, salutându-i susţinerea ”de nezdruncinat” de-a lungul anilor.

În privinţa acestei alianţe a naţiunilor, vizita lui Le Pen nu a condus la vreun anunţ concret.

”Cred că atât timp cât forţele patriotice şi suveraniste nu s-au aliat în Parlamentul European (PE), ele au evident mai puţină greutate decât dacă am fi reuşit să constituim acest grup mare pe care ni-l dorim deja de un anumit timp”, a subliniat ea apoi în faţa presei.

Însă acest subiect nu a avansat absolut deloc după publicarea, în iulie, a unei ”Declaraţii Comune” a candidatei RN la preşedinţia Franţei şi a 15 aliaţi din Europa, între care şi premierul ungar.

Vizita lui Le Pen la Budapesta o scoate un pic din izolarea de pe scena internaţională. În 2017, ea a încercat să se întâlnească cu Donald Trump, la New York, însă fără succes. Numai preşedintele libanez Michel Aoun a acceptat să o primească în ultima campanie prezidenţială.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.