Garda Naţională de Mediu (GNM) atrage atenţia că schimbările climatice din ultimii ani cresc riscul de incendii de vegetaţie, în timp ce incendierea intenţionată a terenurilor accelerează schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră şi degradarea solului. În primele şapte luni ale acestui an, pompierii au intervenit la peste 10.300 de incendii de vegetaţie, mai multe decât în întreg anul 2023.
”Pe fondul creşterii alarmante a numărului de incendii cauzate de arderea nesupravegheată a miriştilor, Garda Naţională de Mediu atrage atenţia şi face un apel către cetăţeni să nu mai incendieze vegetaţia uscată. Toate schimbările climatice, încălzirea globală din ultimii ani, veri din ce în ce mai caniculare şi secetoase, fenomene meteo extreme din ce în ce mai dese, cresc probabilitatea izbucnirii unor incendii de vegetaţie”, arată GNM.
Potrivit sursei citate, schimbările climatice cresc riscul de incendii prin temperaturi extreme, secetă şi autoaprinderi, iar la rândul lor incendiile de mirişti accelerează schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră şi degradarea solului.
”Cu alte cuvinte suntem într-un cerc vicios: arderea vegetaţiei alimentează încălzirea globală, iar încălzirea globală face incendiile şi mai probabile şi mai periculoase. De aceea este important şi fundamental să ne comportăm şi să acţionăm responsabil, să nu mai punem şi noi «gaz peste foc» (la propriu), incendiind în mod deliberat vegetaţia uscată”, atrag atenţia specialiştii.
Ei enumeră pericolele imediate ale incendierii vegetaţiei: risc de propagare necontrolată – focul se poate extinde rapid la păduri, locuinţe, anexe gospodăreşti, terenuri agricole, linii electrice, ameninţarea vieţii şi bunurilor – oameni, animale domestice sau sălbatice pot fi răniţi sau chiar ucişi; locuinţe şi culturi agricole pot fi distruse, afectarea infrastructurii – focul poate deteriora drumuri, cabluri electrice, conducte de gaz, reţele de telecomunicaţii, accidente rutiere – fumul dens reduce vizibilitatea pe şosele şi poate provoca accidente grave.
De asemenea, incendierile pun în pericol mediul, prin distrugerea solului – arderea distruge stratul fertil şi microorganismele benefice, ducând la scăderea productivităţii terenului, poluarea aerului – fumul conţine particule toxice (CO, NOx, PM10, PM2.5), nocive pentru sănătatea oamenilor şi pentru climă, pierderea biodiversităţii – insecte, păsări, animale mici, dar şi plante sunt distruse, creşterea riscului de eroziune – lipsa vegetaţiei lasă solul expus ploilor şi vântului, favorizând alunecările şi degradarea terenurilor.
Reprezentanţii GNM menţionează şi riscul de a fi amendat sau de a avea chiar dosar penal.
”Vă amintim că legislaţia în domeniul protecţiei mediului interzice arderea miriştilor, a stufului, a tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase de către persoane fizice sau juridice, fără acceptul autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”, arată sursa citată.
La rândul lor, comisarii GNM vor aplica sancţiuni constând în amendă de la 7.500 până la 15.000 de lei, pentru persoane fizice, şi între 50.000 şi 100.000 de lei, pentru persoane juridice, iar dacă incendierea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală, aceasta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală.
Garda Naţională de Mediu colaborează cu IGSU şi APIA, în baza protocolului dintre cele 3 instituţii, semnat în aprilie 2023, în vederea monitorizării modului în care sunt respectate, de către cetăţeni, normele privind interdicţia arderii vegetaţiei uscate pe terenurile arabile şi pajiştile permanente.
Reprezentanţii GNM invocă datele IGSU, potrivit cărora în 2023 au fost 10.094 de intervenţii pentru stingerea incendiilor de vegetaţie, în 2024 – 18.887 cazuri (aproape dublu), iar în 2025 – 10.319 (doar în primele 7 luni ale anului).
Potrivit sursei citate, anul trecut, reprezentanţii APIA au diminuat semnificativ subvenţiile fermierilor pe ale căror terenuri s-au constatat incendieri, iar comisarii GNM au aplicat amenzi în valoare totală de 850.000 de lei. Totodată, au fost înaintate, către organele în drept 53 de sesizări penale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
