Judecătorii instanţei supreme au înlocuit, joi, măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar în cazul a trei dintre inculpaţii din dosarul mercenarilor lui Horaţiu Potra, acuzaţi că au încercat să pună la cale acţiuni contra ordinii constituţionale. În cazul celorlaţi 11 inculpaţi, instanţa a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a plasării sub control judiciar. Potrivit deciziei judecătorilor, toţi inculpaţii au interdicţia de a părăsi România şi de a veni în Bucureşti, dar şi obligaţiile să poarte permanent dispozitive electronice de supraveghere şi să comunice periodic ce mijloace de existenţă au. Totodată, inculpaţii nu au voie să participe la manifestări sportive, culturale sau la alte adunări publice şi au interdicţie să deţină, să folosească şi să poarte arme. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a precizat că înlocuirea măsurii arestării preventive ”s-a datorat exclusiv faptului că a expirat perioada maximă de 6 luni în care aceasta poate fi dispusă în cursul urmăririi penale”.
UPDATE - ”Având în vedere unele articole referitoare la dosarul penal care a făcut anterior obiectul comunicatului de presă din data de 1 august 2025, facem precizarea ca înlocuirea măsurii arestării preventive s-a datorat exclusiv faptului că a expirat perioada maximă de 6 luni în care aceasta poate fi dispusă în cursul urmăririi penale”, a transmis PICCJ, joi seară.
Parchetul a menţionat câteva dintre obligaţiile pe care instanţa le-a stabilit pentru inculpaţi:
ŞTIREA INIŢIALĂ - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, joi, să înlocuiască măsura arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile, în cazul inculpaţilor Andrei-Florin Lup, Ioan Lup şi Manfred Ioan Hauptman.
Instanţa supremă a mai decis înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar, tot pentru 60 de zile, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Cristian Sergiu Borişcă, Adrian-Inocenţiu Comiza, Vasile-Leonard Dragoman, Traian Lechinţan, Ovidiu-Claudiu Mureşan, Constantin Timofti, Claudiu-Marian Lăpădatu, Matei Dărăbanţ, Iulian Aniţei şi Mihail-Alex Goloţoiu. Arestul la domiciliu a fost înlocuit cu măsura controlului judiciar şi în cazul lui Dan Cristian Panţa.
Pe durata controlului judiciar, toţi inculpaţii trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi, să informeze de îndată organul judiciar despre schimbarea locuinţei, să se prezinte la poliţie conform programului de supraveghere sau ori de câte ori sunt chemaţi.
Totodată, inculpaţii trebuie să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea organului judiciar, să nu se deplaseze în Bucureşti, să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţ, să nu participe la manifestări sportive, culturale sau la alte adunări publice şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme, se arată în soluţia instanţei.
În acelaşi timp, instanţa atrage atenţia că, în cazul încălcării acestor condiţii şi obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsuri preventive mai dure, precum arest la domiciliu sau arest preventiv.
În baza Codului de procedură penală, instaanţa desemnează cu supravegherea inculpaţilor Poliţia în circumscripţia căreia se află locuinţa fiecărui inculpat.
Măsurile dispuse vor fi comunicate instituţiilor prevăzute de art. 215 alin. (5) din Codul de procedură penală. În baza art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost pronunţată în şedinţa din Camera de Consiliu, joi, 21 august 2025, şi are drept de contestaţie în termen de 48 ore de la pronunţare.
La începutul lunii august, procurorul de caz de la Parchetul ICCJ a audiat 18 inculpaţi, din care trei în arest preventiv, 11 în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.
Potrivit Parchetului ICCJ, infracţiunile de care sunt acuzaţi aşa-numiţii mercenari ai lui Horaţiu Potra, căutat internaţional de mai bine de cinci luni, sunt tentativă la acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni ilegale cu articole pirotehnice şi instigare publică.
Procurorul de caz a precizat că audierile din 1 august aveau legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu. Percheziţiile au vizat locuinţele a 27 de persoane şi patru sedii de firmă.
Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii atunci este mercenarul Horaţiu Potra, în casa căruia, într-un seif încastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul din Mediaş spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.
Dosarul deschis atunci viza infracţiuni de iniţiere sau constituire a unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Anchetatorii precizau că vasta operaţiune ”a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor vizate, probarea legăturilor infracţionale, respectiv identificarea de bunuri şi înscrisuri folosite în activitatea infracţională”.
În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat atunci din trafic, dus la audieri şi inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere.
Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii '50”.
În 4 august, Ministerul Public informa că procurorul de caz a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru Călin Georgescu din infracţiunile de comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în infracţiunile de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale). În acest dosar sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.
Printre cei audiaţi în dosar s-a numărat atunci şi fostul mercenar din Legiunea Străină Eugen Sechila, care a fost ridicat cu mandat de pe Aeroportul Henri Coandă din Capitală, de unde urma să se îmbarce într-o cursă internă spre Oradea.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
