Liderii mai multor ţări, printre care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu, au asistat marţi la Haga la semnarea unui document pentru a lansa Comisia internaţională pentru revendicări, un organism care să compenseze Kievul pentru pagubele de sute de miliarde de dolari cauzate de atacurile ruseşti şi presupusele crime de război, relatează Reuters.
Peste 50 de state şi UE au elaborat o convenţie a Consiliului Europei pentru înfiinţarea comisiei, care va intra în vigoare după ce va fi ratificată de 25 de semnatari, cu condiţia să se asigure fonduri suficiente pentru finanţarea activităţii sale.
Peste 35 de ţări şi-au exprimat deja sprijinul pentru comisie.
Republica Moldova se numără printre semnatarele documentului fondator.
„La Conferinţa diplomatică de la Haga, am semnat Convenţia privind instituirea Comisiei Internaţionale de Reclamaţii pentru Ucraina. Acest mecanism va contribui la documentarea abuzurilor şi la asigurarea despăgubirilor pentru pierderile suferite de Ucraina. În calitate de Preşedinte al Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, am reafirmat sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru Ucraina şi angajamentul nostru de a sprijini mecanismele internaţionale menite să asigure justiţia şi respectarea dreptului internaţional”, a scris pe Facebook ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popşoi.
Comisia - a doua parte a unui mecanism internaţional de compensare pentru Ucraina - va examina, evalua şi decide cu privire la cererile depuse la Registrul daunelor pentru Ucraina, creat de Consiliul Europei în 2023, şi va stabili compensaţiile acordate de la caz la caz.
Cererile pot fi depuse pentru daune, pierderi sau vătămări cauzate de actele Rusiei comise în sau împotriva Ucrainei la data invaziei din 24 februarie 2022 sau după aceasta. Cererile, care acoperă încălcări ale dreptului internaţional, pot fi depuse de persoanele fizice afectate, de companii sau de statul ucrainean, se arată într-un proiect al propunerii.
Zeci de personalităţi din Europa şi din afara acesteia, printre care şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, au participat la o conferinţă de o zi, organizată în comun de Ţările de Jos şi Consiliul Europei, cel mai mare grup pentru drepturile omului de pe continent, care reuneşte 46 de ţări.
Întâlnirea a coincis cu demersul diplomatic iniţiat de SUA pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Ministrul olandez de externe, David van Weel, a subliniat importanţa reparaţiilor pentru victimele ucrainene. „Fără asumarea responsabilităţii, un conflict nu poate fi rezolvat pe deplin. Şi o parte din această asumare a responsabilităţii este şi plata daunelor cauzate”, a declarat el reporterilor. „Aşadar, consider că este un pas important astăzi faptul că înfiinţăm o comisie pentru despăgubiri şi că semnăm un tratat în acest sens”, a declarat el.
ACTIVELE RUSEŞTI, MOTIV DE DISCORDIE
Detaliile privind modul în care vor fi plătite despăgubirile acordate de comisie, care va avea sediul în Ţările de Jos, trebuie încă stabilite. Însă discuţiile iniţiale au abordat utilizarea activelor ruseşti îngheţate în UE, completate cu contribuţii din partea statelor membre.
„Obiectivul este de a valida cererile de despăgubire care vor fi plătite în cele din urmă de Rusia. Acestea vor trebui să fie plătite de Rusia, comisia nu oferă nicio garanţie pentru despăgubiri”, a declarat Van Weel.
Registrul daunelor, creat în urmă cu doi ani, care va deveni parte a comisiei pentru despăgubiri, a primit peste 80 000 de cereri de despăgubire depuse de persoane fizice, organizaţii şi organisme publice din Ucraina, într-o gamă largă de categorii.
„Exact de aici începe adevărata cale către pace”, a declarat preşedintele Zelenski. „Nu este suficient să forţăm Rusia să încheie un acord. Nu este suficient să o facem să înceteze uciderile. Trebuie să determinăm Rusia să accepte că există reguli în lume”, a pledat Zelenski.
Kremlinul neagă acuzaţiile de crime de război comise de forţele ruse în Ucraina. De asemenea, a descris propunerea UE de a utiliza activele ruseşti imobilizate pentru a finanţa apărarea şi nevoile bugetare ale Ucrainei ca fiind ilegală şi a ameninţat cu represalii.
POSIBILĂ AMNISTIE ÎN ACORDUL DE PACE
Planurile de compensare a victimelor abuzurilor din Ucraina, de la violenţă sexuală şi deportarea copiilor până la distrugerea siturilor religioase, ar putea fi complicate de includerea unei amnistii pentru atrocităţile comise în timpul războiului în cadrul unui acord de pace, propus anterior de administraţia preşedintelui american Donald Trump.
Banca Mondială a estimat costul reconstrucţiei în următorul deceniu la 524 de miliarde de dolari (447 de miliarde de euro), sau aproape de trei ori producţia economică a Ucrainei în 2024.
Dar această cifră se referă doar la perioada până în decembrie 2024 şi nu include daunele cauzate în acest an, când atacurile cu drone şi rachete ruseşti s-au intensificat într-o campanie care viza utilităţile, transporturile şi infrastructura civilă.
Consiliul Europei a fost fondat în 1949, la patru ani după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a promova democraţia, drepturile omului şi statul de drept pe întreg continentul şi este cea mai veche organizaţie interguvernamentală a acestuia. Rusia s-a retras din Consiliul Europei după ce a declanşat invazia în Ucrauna în 2022.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
