Israelul şi-a intensificat ofensiva în Fâşia Gaza şi avertizează că războiul său împotriva Hamas va fi ”lung şi greu”, în pofida unor apeluri la o dezescaladare, în faţa ”suferinţelor intolerabile” ale populaţiei civile palestiniene, potrivit Crucii Roşii, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Începând de vineri seara, armata israeliană operează la sol - cu militari şi blindate -, continuând să-şi intensifice bombardarea enclavei de 362 de kilometri pătraţi, ca represalii faţă de atacul sângeros al mişcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian la 7 octombrie.

Peste 1.400 de persoane au fost ucise de partea israeliană, în principal civili, potrivit autorităţilor locale.

Hamasul, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, anunţă că peste 8.000 de palestinieni - dintre care jumătate sunt copii - au fost ucişi în bombardamente israeliene de la începutul conflictului armat, în urnmă cu peste trei săptămâni.

Un ”număr mare” a murit în noaptea de sâmbătă spre duminică, în atacuri aeriene vizând două tabere de refugiaţi, în nordul Fâşiei Gaza, acuză el.

Comandamentul israelian i-a avertizat pe locuitorii oraşelor Aşdod şi Aşkelon, în sudul Israelului, cu privire la tiruri de rachetă şi obuze.

Serviciile de salvare nu au anunţat victime în aceste atacuri, însă trei persoane au fost rănite duminică în alte tiruri provenind din Fâşia Gaza.

”EŞEC CATASTROFAL”

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a deplâns sâmbătă ”escaladarea fără precedent a bombardamentelor”, care ”compromit obiectivele umanitare”, şi a înhdemnat din nou la un armistiţiu imediat.

Preşedinta Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) Mirjana Spoljaric s-a declarat sâmbătă ”şocată de nivelul intolerabil al sufeinţei umane”.

”Este inacceptabil ca civilii să nu aibă niciun loc sigur unde să se ducă în (Fâşia) Gaza, în mijlocul bombardamentelor masive, iar cu asediul militar niciun răspuns umanitar adecvat nu este posibil în prezent”, a declarat ea, denunţând ”un eşec catastrofal pe care lumea nu trebuie să-l tolereze”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a estimat că ”Războiul din Fâşia Gaza va fi lung şi greu, iar noi suntem pregătiţi”, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, anunţând că armata sa ”va distruge inamicul pe pământ şi sub pământ”.

El se referea la o reţea de sute de kilometri de tuneluri subterane, din care Hamasul îşi conduce operaţiunile, potrivit Israelului.

A început ”a doua etapă a războiului, al cărei obiectiv este clar: distrugerea capacităţilor militare şi conducerii Hamas, aducerea ostaticilor acasă”, a declarat Netanyahu după ce s-a întâlnit cu familiile ostaticilor Hamas, al căror număr este estimat de către Israel la 230.

”FAMILIILE VOR RĂSPUNSURI”

Rudele lor sunt tot mai nemulţumite de ”incertitudinea absolută” cu care se confruntă în privinţa sorţii lor, mai ales în bombardamente intensive, a declarat Haim Rubinstein, purtătorul lor de cuvânt. ”Familiile nu dorm, ele vor răspunsuri, ele merită răspunsuri”.

Doar patru femei au fost eliberate până în prezent, Hamasul, care a ameninţat că va executa ostatici, estimează la ”aproape 50” numărul acestora ucişi în bombardamente israeliene.

Liderul Hamas la Gaza, Yahya Sinwar - care s-a exprimat sâmbătă seara pentru prima oară de la 7 octombrie -, s-a declarat pregătit ”să încheie imediat un un schimb pentru eliberarea tuturor deţinuţilor din închisorile inamicului sionst în schimbul tuturor ostaticilor”.

Armata israeliană şi-a reiterat sâmbătă apelul adresat locuitorilor oraşului Gaza (nord) de a ”pleca imediat” către sud şi a anunţat că consideră de-acum acest oraş şi regiunea în care se află un ”câmp de luptă”, în contextul în care ONU înregistrează 1,4 milioane de deplasaţi.

În tabăra de refugiaţi Chati, la periferia oraşului Gaza, bombardamentele au provocat pagube importante.

”Ceea ce s-a petrecut la Chati este mai rău ca un cutremur”, a declarat AFP un locuitor, Alaa Mahdi, în vârstă de 54 de ani. ”S-a bombardat din toate părţile, cu Marina, artileria şi avioane. Pe cine lovesc ei? Rezistenţa? Nu, pe săracii oameni”.

Armata israeliană a anunţat ”mai mulţi terorişti Hamas ucişi”, inclusiv un reprezentant ”care a luat parte la organizarea masacrului de la 7 octombrie”.

Israelul vrea să ”aneantizeze” mişcarea islamistă, ca represalii faţă de atacul de la 7 octombrie. În acea zi, în plin şabat, odihna evreiască săptămânală, sute de combatanţi Hamas s-au infiltrat din Fâşia Gaza pe teritoriul israelian, unde au comis cel mai sângeros atac din istoria Israelului.

CHEMAREA DOPLOMAŢILOR

Intensificarea bombardamentelor în Fâşia Gaza a coincis cu o întrerupere a comunicaţiilor şi Internetului, complicând şi mai mult sarcina lucrătorilor umanitari.

Reţeaua era în curs de restabilire duminică dimineaţa, a anunţat organismul de supraveghere a reţelei, Netblocks. Un colaborator AFP în oraşul Gaza a confirmat că poate accesa Internetul şi reţeaua mobilă şi că a reuşit să comunice cu interlocutori din sudul Fâşiei.

Începând de la 9 octombrie, Israelul a impus un ”asediu total” Fâşiei Gaza, tăind aprovizionările cu apă, electricitate şi hrană, în contextul în care în enclavă trăiesc înghesuiţi 2,4 milioane de locuitori, supuşi deja unei blocade israeliene terestre, aeriene şi maritime din 2007.

Medicamentele lipsesc, iar anumite operaţii chirurgicale sunt realizate fără anestezierea completă a pacienţilor - inclusiv amputări -, din cauza penuriei de produse anestezice, alerta sâmbătă Médecins sans frontières (MSF).

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a catalogat sâmbătă  Israelul drept ”criminal de război” şi a acuzat Occidentul de faptul că este ”principalul vinovat de masacrele din (Fâşia) Gaza”. Israelul a reacţionat rechemându-şi diplomaţii.

Arabia Saudită a denunţat o încălcare ”nejustificată” a dreptului internaţional, iar Omanul a acuzat Israelul de ”crime de război”.

Zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, în susţinerea Palestinei, la Londra, iar mii la Paris, Zurich şi în Statele Unite.

Comunitatea internaţională se teme de o deflagraţie regională, în contextul în care Iranul, care susţine Hamas şi Hezbollahul libanez, a lansat avertismente Statelor Unite, aliatul apropiat al Israelului.

Tensiunile sunt foarte puternice în Cisiordania ocupată din 1967, unde peste 100 de palestinieni au fost ucişi de către militari sau colonişti israelieni de la 7 octombrie.

La frontiera Israelului cu Libanul, unde au loc aproape zilnic schimburi de tiruri între armata israliană şi Hezbollah, sediul Căştilor Albastre ale ONU în sudul libanez a fost atins sâmbătă de un obuz, fără să facă victime.

În schimb, o Cască Albastră a fost rănită uşor în apropiere de Hula, în bombardamente, a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică FINUL.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.