Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu doreşte să transforme ţara sa într-o „super-Spartă” a Orientului Mijlociu, însă costurile exorbitante ale războiului umflă bugetul apărării şi stârnesc temeri privind reduceri în domeniul educaţiei sau al sănătăţii, potrivit AFP.
Costul conflictului declanşat la 7 octombrie 2023 de atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene asupra Israelului din Gaza se ridica la sfârşitul lunii aprilie la 405 miliarde de shekeli (aproape 120 de miliarde de euro), potrivit guvernatorului Băncii Centrale Israeliene, Amir Yaron.
„Este o cifră uriaşă, peste 17% din PIB”, a declarat el în cadrul unui recent simpozion economic organizat la Herzliya, la nord de Tel Aviv.
Numai campania militară împotriva Iranului, declanşată de atacul americano-israelian din 28 februarie asupra Teheranului, a generat un cost suplimentar de 35 de miliarde de shekeli (10,5 miliarde de euro) pentru stat până la intrarea în vigoare a armistiţiului pe 8 aprilie, conform unei prime estimări a Ministerului Finanţelor.
La sfârşitul lunii martie, după adoptarea Legii bugetului pe 2026, guvernul a subliniat că bugetul Ministerului Apărării s-a dublat cu mult de la 7 octombrie.
Pentru a susţine efortul de război, Israelul a contractat împrumuturi masive pe pieţele internaţionale în 2024 şi 2025, până la punctul în care datoria publică reprezintă acum peste 69% din PIB, faţă de 60% înainte de război, potrivit Trezoreriei. Impozitele şi contribuţiile sociale au crescut, de asemenea.
Esteban Klor, profesor de economie la Universitatea din Ierusalim, explică pentru AFP că israelienii „plătesc de două ori” pentru război.
Prima dată, spune el, prin scăderea cheltuielilor sociale ale statului şi reducerea investiţiilor în serviciile publice, aplicate prin mai multe tăieri bugetare succesive, chiar în timp ce „noi (...) suntem pe cale să creştem datoria”.
„Educaţia va avea de suferit, calitatea infrastructurii va scădea, la fel şi performanţa sistemului de sănătate”, explică el.
Al doilea cost este legat de mobilizarea continuă a zeci de mii de rezervişti de la atacul Hamas. „Deoarece (...) mulţi dintre angajaţii noştri se află în armată în loc să fie la locul de muncă, acest lucru afectează producţia”, explică Klor.
Conform unui sondaj realizat de Institutul Israelian pentru Democraţie (IDI), un grup de reflecţie de centru, 31% dintre persoanele chestionate declară că au suferit o scădere a salariului sau a veniturilor începând cu 7 octombrie, iar acest fenomen îi afectează în mod deosebit pe lucrătorii independenţi şi pe cei cu venituri foarte mici.
Cu toate acestea, economia israeliană a depăşit rapid şocul războiului, PIB-ul revenind încă din 2024 la nivelul din 2022 şi continuând să crească într-un ritm de invidiat (+2,9% în 2025, cu o accelerare preconizată pentru 2026).
Însă, la simpozionul de la Herzliya, Tamar Levi-Boneh, codirectoare a departamentului de buget, a avertizat asupra unei „economii a traumatismului”, în care şocul din 7 octombrie şi sentimentul de eşec resimţit de armată o determină pe aceasta să solicite în mod constant fonduri tot mai mari pentru a asigura securitatea ţării.
„Aparatul de securitate trebuie să înveţe să-şi satisfacă nevoile într-un mod care să nu afecteze nivelul de trai şi să-şi asume partea sa de responsabilitate”, a afirmat ea.
Netanyahu susţine o viziune opusă, el afirmând în septembrie că Israelul nu are altă opţiune decât să devină o „super-Spartă”, acel oraş antic grecesc dedicat în întregime războiului.
În timp ce divergenţele sale cu preşedintele american Donald Trump ies la iveală în legătură cu campania militară pe care Israelul o desfăşoară în Liban împotriva Hezbollahului, dar şi în ceea ce priveşte modul de a pune capăt războiului cu Iranul, liderul israelian susţine o viziune autarhică, care ar elibera ţara sa de dependenţa faţă de imensul ajutor militar pe care îl primeşte din partea Statelor Unite.
La începutul lunii mai, el şi-a confirmat intenţia de a investi 350 de miliarde de shekeli (peste 100 de miliarde de euro) în următorul deceniu în industria naţională de apărare, pentru a asigura o „superioritate aeriană copleşitoare”.
Esteban Klor avertizează că „bugetul apărării ar putea depăşi pragul de 10% din PIB” şi solicită o revenire rapidă la un nivel „mai rezonabil”.
Israelul este una dintre ţările dezvoltate în care inegalităţile sunt cele mai flagrante, iar războiul nu face decât să înrăutăţească situaţia. Conform ultimului studiu disponibil al Sistemului de Securitate Socială din Israel, proporţia copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut de la 27,6% la 28% între 2023 şi 2024.
Medikatv.ro
