Întâlnire cu cuţitele scoase între europeni pe tema episodului migraţiei de la Ceuta

Europenii discută marţi, după criză, pentru a trage concluziile episodului migraţiei de la Ceuta şi tensiunilor puternice pe care le-a provocat, relatează AFP.

Sosirea în forţă a zeci de mii de persoane în această enclavă spaniolă, în Africa de Nord, a pus în lumina reflectoarelor fragilitatea cooperării europene în problemele legate de migraţie.

După difuzarea unor imagini cu migranţi care trec în mod ilegal frontiera dintre Spania şi Maroc, pe jos sau înot, se înfruntă două tabere.

Pe de o parte Spania.

Iar de cealaltă parte se află state membre ale Uniunii Europene (UE) partizane ale unei linii ferme împotriva migraţiei, ca Italia sau Danemarca.

Încă de la difuzarea primelor fotografii şi înregitrări video cu migranţi care intrau în Ceuta prin toate mijloacele - imagini care au făcut înconjurul lumii -, aceste ţări au ieşit la atac în forţă şi au deplâns faptul că o ”imigraţie necontrolată” constituie ”o ameninţare la adresa Europei”.

Ele au cerut după aceea o excludere a Spaniei din spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie în Europa.

Este o cerere explozivă din punct de vedere politic şi imposibilă din punctul de vedere al dreptului european, care a înfuriat Madridul, cu atât mai mult cu cât oraşul autonom Ceuta nu face parte - prin derogare - de la acest spaţiu.

SCRISORI DIN TOATE PĂRŢILE

Premierul spaniol Pedro Sanchez, al cărui Guvern apără o abordare deschisă în domeniul migraţiei, a replicat printr-o scrisoare adresată şefilor instituţiilor europene.

În această scrisoare, liderul spaniol critica în mod deschis atitudinea ”egoistă” a acestor state membre UE şi cere o reuniune de urgenţă a Celor 27.

Câteva ore mai târziu, 22 de stste membre UE, conduse de către Italia, Danemrca, Germania sau Ungaria cereau, într-o contra-scrisoare, tot o videoconferinţă de urgenţă, însă cu obiectivul foarte diferit de a continua să-şi apere linia fermă împotriva imigraţiei.

Franţa nu s-a asociat acestei iniţiative, apreciind că ea nseamnă o instrumentalizare a situaţieiîn enclava spaniolă. Ea a subliniat însă că imensa majoritate a migranţilor care au trecut frontiera au fost deja expulzaţi în Maroc.

Potrivit unui delegat local Guvernului local din Ceuta, 2.500 de migranţi se aflau în continuare, luni, în acest teritoriu.

”FRUSTRARE”

Un apel între miniştri de Interne, care a început marţi, după ora 8.00 GMT (11.00, ora României), va fi, oare, un moment al clarifiăcrii? Sau al confruntării?

În cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, luni, Spania şi-a exprimat, potrivit unei surse diplomatice, ”frustrarea faţă de lipsa de solidaritate” a anumitor state membre UE.

Mai multe state membre UE s-au întrebat, în schimb, despre semnalul transmis de către Madrid, apreciind că anumite hotărâri recente, în frunte cu vastul său program de regularizare a migranţilor fără acte, au putut să dea impresia că ”uşile sunt deschise”.

Preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen şi-a exprimat speranţa unei clarificări marţi şi pledat în favoarea unui ”răspuns european comun” în vederea unei ”consolidări a frontierelor”.

Între pistele evocate, se află o ”supraveghere sporită” şi o recurgere mai importantă la ”bariere fizice”.

În ultimele luni, Bruxellesul şi-a înăsprit puternic regulile în domeniul imigraţiei, autorizând statele membre UE să trimită solicitanţi de azil respinşi în centre situate în afara frontierelor Uniunii, faimoasele ”huburi de expulzare”.

Unele dintre statele membre insistă puternic în favoarea acestei idei, cuplanul de a semna primele acorduri până la sfârşitul anului.

Între ţările avute în vedere se află Rwanda, Uganda, Ghana sau Uzbekistan.