În Venezuela au început discuţiile privind democraţia, susţinute de SUA, fără prezenţa laureatei Premiului Nobel Machado

Guvernul venezuelean s-a întâlnit, joi, la Caracas, cu reprezentanţi ai opoziţiei, după câteva zile de amânare, marcând astfel începutul discuţiilor susţinute de SUA, menite să conducă ţara către o tranziţie democratică, potrivit CNN.

Statele Unite joacă un rol important în aceste discuţii, având în vedere că au mediat negocierile la câteva luni după înlăturarea de la putere a preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro.

Delegaţia guvernamentală este condusă de Jorge Rodríguez, preşedintele actualei Adunări Naţionale şi fratele preşedintei interimare Delcy Rodríguez.

Fosta deputată Dinorah Figuera conduce blocul opoziţiei, care este compus din foşti membri ai Adunării Naţionale din 2015 – ultimul organism legislativ considerat legitim de către SUA.

Absenţi notabili de la discuţiile susţinute de SUA sunt liderii opoziţiei María Corina Machado şi fostul candidat la preşedinţie Edmundo González Urrutia, care se află în continuare în exil. Ambii au declarat că vor urmări discuţiile şi speră că acestea vor conduce la alegeri.

Din 2013, guvernul şi diverse personalităţi ale opoziţiei au organizat peste o duzină de întâlniri şi au făcut încercări de negociere, dar niciuna nu a dat rezultate concrete. Aceasta ar putea fi diferită, potrivit experţilor, întrucât este prima promovată şi condusă parţial de SUA.

Care sunt obiectivele discuţiilor?

Dialogul face parte din planul în trei etape al Statelor Unite de a aduce stabilizare, redresare economică şi reconciliere politică, precum şi o tranziţie democratică în Venezuela, cu scopul de a organiza, în cele din urmă, noi alegeri.

Ambele părţi afirmă că discuţiile vor viza trei puncte principale: răspunsul la cutremurele mortale din iunie, consolidarea democraţiei şi garantarea drepturilor politice.

După sosirea în Venezuela miercuri seara, Figuera a precizat că se va discuta şi despre o eventuală restructurare a organismului care supraveghează alegerile din ţară, pentru a-l face ”credibil şi de încredere”, precum şi despre reforme ale Curţii Supreme de Justiţie.

Ea a declarat pentru postul de televiziune venezuelean Televen că procesul va dura ceva timp şi că ”rezultatul final” al muncii lor ar putea fi prezentat oficial în decembrie.

Ambasada SUA la Caracas a declarat că salută discuţiile şi ”rămâne angajată să sprijine eforturile conduse de venezueleni pentru consolidarea instituţiilor democratice, extinderea libertăţilor politice şi promovarea unui viitor mai stabil şi mai prosper pentru poporul venezuelean”.

Cât de important este rolul Statelor Unite?

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a precizat, la jumătatea lunii iulie, că discuţiile nu vizează doar reconcilierea, ci şi demararea a ceea ce el a numit un ”proces de tranziţie”, în care, potrivit acestuia, Washingtonul se va implica.

Implicarea Statelor Unite pare să fie principala diferenţă în procesul actual, potrivit analistei venezuelene Carmen Beatriz Fernández, directoarea firmei de consultanţă DataStrategia.

”Firele acestei negocieri nu sunt trase de guvern, ci de Departamentul de Stat. Iar acest lucru devine din ce în ce mai clar, indiferent cât de mult încearcă să-l ascundă şi să-l facă mai puţin evident”, a declarat Fernández pentru CNN.

Rodríguez insistă că noua relaţie a Venezuelei cu SUA se bazează pe cooperare diplomatică şi comercială şi nu reprezintă o chestiune de subordonare sau de ingerinţă străină.

Însă guvernul SUA are ”o influenţă reală asupra ambelor părţi de data aceasta”, afirmă Christopher Sabatini, directorul programului pentru America Latină al think tank-ului Chatham House.

El susţine că acest lucru este demonstrat de ”influenţa economică, politică şi chiar juridică” pe care SUA o exercită asupra oficialilor guvernamentali prin sancţiuni şi alte restricţii, precum şi de alegerea lui Figuera în calitate de delegat principal al opoziţiei.

Cine este Dinorah Figuera?

Fosta parlamentară are o lungă carieră politică, ocupând funcţii-cheie în cadrul opoziţiei.

Supravieţuitoare a cancerului, prima sa funcţie aleasă a fost cea de consilier al municipiului Libertador din Caracas, între 1995 şi 2000. În 2010 a fost aleasă deputată pentru Caracas în Adunarea Naţională a Venezuelei, iar în 2015 a fost aleasă deputată pentru statul Aragua în aceeaşi cameră.

În 2018, Figuera s-a exilat în Spania din cauza unor presupuse ameninţări şi hărţuiri din partea guvernului venezuelean.

Ea a fost o figură-cheie în mişcarea de opoziţie condusă de Juan Guaidó între 2019 şi 2023, care a întreprins o încercare eşuată de revoltă împotriva lui Maduro, dar s-a bucurat de sprijinul preşedintelui american Donald Trump în timpul primului său mandat.

În ianuarie 2023, foşti deputaţi ai opoziţiei din Adunarea Naţională din 2015 au ales-o în funcţia de preşedintă a acestui for legislativ.

Câteva zile mai târziu, guvernul venezuelean a emis mandate de arestare şi o alertă roşie pentru cinci foşti deputaţi ai opoziţiei, printre care şi Figuera, pe care i-a acuzat de ”uzurparea funcţiilor, trădare, spălare de bani şi asociere în scopuri criminale”.

În iunie, la câteva luni după ce SUA l-au înlăturat pe Maduro, Figuera s-a întors pentru scurt timp în Venezuela pentru o întâlnire cu Rodríguez, într-un demers pe care SUA l-au numit un prim pas în procesul de tranziţie.

Ea s-a întors din nou în ţară miercuri seara, împreună cu delegaţia sa, înaintea forumului mai amplu de joi.

Machado nu este implicată

Deşi Machado şi González nu participă la discuţii, amândoi au declarat că nu vor sta în calea acestora.

”Nu vom fi un obstacol în calea niciunei iniţiative care să aducă progrese reale. O vom evalua pe baza unor realizări concrete şi variabile”, au declarat liderii opoziţiei într-o declaraţie comună.

Machado a părăsit Venezuela în decembrie pentru a primi Premiul Nobel pentru Pace în Norvegia, după ce a petrecut mai mult de un an ascunsă. Ea şi-a promis de mult timp că se va întoarce acasă şi a lăsat să se înţeleagă că ar candida la preşedinţie dacă s-ar organiza alegeri.

În ultimele opt luni, ea a mobilizat sprijinul aliaţilor din întreaga lume, inclusiv al lui Trump, căruia i-a dăruit Premiul Nobel.

La începutul acestui an, ea i-a spus lui Christiane Amanpour de la CNN că doreşte să contribuie la facilitarea tranziţiei democratice a Venezuelei.

Într-un interviu acordat jurnalistului Luis Olavarrieta în această lună, ea a negat că s-ar simţi lăsată deoparte de Washington.

”Nu este vorba despre mine ca persoană, ci despre venezueleni”, a spus ea, insistând că menţine o relaţie directă cu înalţi oficiali americani. ”Preşedintele Statelor Unite are numărul meu de telefon şi m-a sunat de fiecare dată când a dorit să vorbească cu mine”, a afirmat ea.