Grupul american ExxonMobil a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) împotriva impozitării ”superprofiturilor” giganţilor energetici decise de către Bruxelles, care, potrivit companiei, ar putea ”descuraja investiţiile”, relatează AFP.
Această taxă - adoptată în septembrie şi denumită oficial ”contribuţie temporară de solidaritate” - se prevede să fie plătită de către producătorii şi distribuitorii de petrol, gaze naturale şi cărbune care au realizat profituri uriaşe din cauza ”exploziei” cursurilor, în urma Războiului rus din Ucraina.
Acest dispozitiv le permite statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să preleve 33% din profiturile impozabile din 2022 - mai mari cu peste 20% decât media anilor 2019-2021 -, cu scopul de a le redistribui către gospodării şi întreprinderi afectate de ”explozia” facturilor.
Comisia Europeană (CE) a avut grijă, atunci când a prezentat propunerea, să nu folosească cuvântul ”taxă”, pentru că orice nouă dispoziţie fiscală la nivel european ar fi necesitat o unanimitate a Celor 27 - o procedură mai complicată şi mai riscantă decât adoptarea cu o majoritate calificată.
Ideea era să evite proceduri ca cea angajată miercuri la CJUE, la Luxemburg, de către filialele germană şi olandeză ale ExxonMobil.
CJUE poate să fie sesizată de către o întreprindere care consideră că UE i-a adus atingere drepturilor.
”Suntem conştienţi că criza energetică din Europa apasă greu asupra familiilor şi întreprinderilor, iar noi depunem eforturi să creştem aprovizionarea energetică a UE”, subliniază un purtător de cuvânt al întreprinderii Casey Norton, într-un mesaj transmis AFP.
Însă impozitarea ”superprofiturilor” este ”contraproductivă”, apreciază el.
Ea ”va submina încrederea investitorilor, va descuraja investiţiile şi va creşte dependenţa faţă de importuri de energie şi produse petroliere”, apreciază el.
Comisia ”a luat notă de plângerea depusă” de către ExxonMobil, însă ”menţine, că măsura respectivă este în deplină conformitate cu dreptul UE”, a declarat AFP o purtătoare de cuvânt a CE.
Potrivit acesteia, Cei 27 au avut dreptate să recurgă la un text de urgenţă - adică adoptat în mod direct de către state, fără Parlamentul European (PE) - în numele ”solidarităţii” împotriva crizei energetice.
Acest mecanism ”ţinteşte profituri succesive în domeniile petrolului, gazelor naturale şi cărbunelui” şi vizează în acest fel ”să menţină stimulentele în vederea investirii în tranziţia ecologică verde”, iar fondurile prelevate le sunt vărsate exclusiv consumatorilor, întreprinderilor vulnerabile şi industriaşilor energofagi, subliniază purtătoarea de cuvânt.
Bruxellesul estimează că acest dispozitiv le-ar putea aduce statelor membre aproximativ 25 de miliarde de euro.
La o prezentare a investitorilor, la începutul lui decembrie, directoarea financiară a ExxonMobil evalua că taxa europeană ar costa grupul american ”peste două miliarde de dolari”.
Ea preciza că suma finală depinde de modul în care statele membre UE integrează această măsură în bugetele lor pe 2023.
ExxonMobil a afişat - numai în trimestrele doi şi trei - un profit net de 37,6 miliarde de dolari.
Preşedintele american Joe Biden denunţa, la sfârşitul lui octombrie, aceste ”profituri de război” şi deplângea faptul că aceste profituri ale întreprinderilor din domeniul hidrocarburilor le sunt rezervate acţionarilor, iar preţul la pompă, pentru automobilişti, rămâne mare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
