Un exerciţiu de simulare desfăşurat luni în Statele Unite, cu participarea unor actuali membri ai Congresului şi foşti oficiali militari, diplomaţi şi ai serviciilor de informaţii, a analizat un scenariu în care Rusia atacă Republica Moldova în 2028, iar o dronă loveşte un depozit de combustibil din România, stat membru NATO, provocând victime civile. Despre exerciţiu scrie editorialistul The Washington Post David Ignatius, care apreciază răspunsul american ca fiind ”ezitant”, relatează ziua.md.
Potrivit lui Ignatius, scenariul pornea de la ipoteza că războiul din Ucraina continuă până în 2028 şi ajunge într-un impas sângeros, iar Moscova încearcă să divizeze şi mai mult Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova.
În cursul simulării, una dintre dronele ruseşti loveşte teritoriul României şi ucide civili. Participanţii au fost puşi în situaţia de a decide cum ar trebui să reacţioneze Statele Unite.
Concluzia exerciţiului, potrivit autorului, a fost un răspuns american "timid", pe fondul percepţiei că opinia publică din SUA nu ar susţine o reacţie militară puternică. Ignatius susţine că un asemenea rezultat ar transmite implicit că angajamentul de apărare colectivă prevăzut de Articolul 5 al Tratatului NATO riscă să-şi piardă credibilitatea.
"Răspunsul în cadrul acestei simulări - şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate - a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect. În timpul simulării, membrii Congresului au convenit că opinia publică americană nu ar susţine o reacţie fermă. Iar fără leadershipul Statelor Unite, Europa ar fi fragmentată şi dezorganizată", scrie jurnalistul.
Exerciţiul a fost organizat cu sprijinul Brooks Institute al Universităţii Cornell şi al Rockefeller Foundation. Autorul precizează că a asistat la simulare, cu condiţia să nu dezvăluie identitatea participanţilor.
Ignatius argumentează că riscul unei confruntări mai largi în Europa a crescut în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanţă TD International, potrivit căreia, din martie, ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ţinte europene, între care 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spaţiului aerian, şase acte ori tentative de sabotaj, şase atacuri cibernetice sau de război electronic şi cinci incidente maritime ostile.
Autorul aminteşte şi recentele acuzaţii formulate de Germania împotriva Moscovei privind atacuri cu drone şi acte de sabotaj, precum şi incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei.
În opinia editorialistului, absenţa unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să testeze limitele NATO şi, în acelaşi timp, ar putea determina statele europene să adopte răspunsuri tot mai dure pe cont propriu.
"Pe măsură ce Europa şi Rusia urcă treptele escaladării, ce pot face Statele Unite pentru a preveni o catastrofă? Răspunsul este simplu: America ar trebui să acţioneze din nou ca o superputere şi ca lider al alianţei transatlantice", mai scrie autorul.
Ignatius susţine că SUA şi aliaţii europeni ar trebui să avertizeze explicit Moscova că atacurile asupra statelor NATO vor avea "consecinţe severe", să menţină prezenţa militară americană în Europa şi să sprijine consolidarea capacităţilor de apărare ale aliaţilor.
"Pericolul de a lăsa actuala situaţie să continue nu constă doar în eşecul de a-l descuraja pe Putin, ci şi în incapacitatea tot mai mare de a-i tempera pe aliaţii europeni, care se simt abandonaţi şi devin tot mai disperaţi. Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.", concluzionează editorialistul The Washington Post, avertizând că lipsa unei reacţii coordonate între SUA şi Europa poate amplifica riscul unei confruntări directe cu Rusia.
Medikatv.ro
