O evacuare a celor peste 12.000 de migranţi de pe Insula Lesbos, unde tabăra Moria a fost devastată de incendii miercuri, ”este imperativ umanitar”, a lansat joi un semnal de alarmă preşedintele Federaţiei Internaţionale Crucii Roşii şi Semilunei Roşii, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Este urgent să se deplaseze migranţii de pe insule către continent”, a subliniat Francesco Rocca într-o conferinţă de presă organizată de Asociaţia Corespondenţilor Acreditaţi la ONU.

Federaţia Internaţională a Crucii Roşii a prezentat un raport cu privire la riscurile care ameninţă migranţii şi refugiaţii din cauza pandemiei covid-19.

TABĂRĂ SUPRAPOPULATĂ

”Pe o insuliţă, după ani de zile în această situaţie, bineînţeles că există tensiuni cu populaţia locală”, a apreciat Rocca.

Migranţii ”sunt acum într-o sitiuaţie teribilă. Populaţia locală, ONG-urile, Crucea Roşie, toată lumea face maximum, dar cât timp?”, întreabă el.

”Trebuie să accelerăm tranzitul acestor oameni de pe insulă către alte centre de primire”, insistă preşedintele Crucii Roşii, care a vizitat marţi tabăra Moria.

”Aceste instalaţii suprapopulate găzduiesc de trei până la şase ori mai multe persoane decât capacitatea lor”, a subliniat el, avertizând cu privire la riscul răspândirii covid-19 fără măsuri sanitare suficiente.

Tabăra Moria adăpstea 12.700 de solicitanţi de azil - de patru ori mai mulţi decât capacitatea de primire -, inclusiv 4.000 de copii.

Protecţia Civilă greacă a declarat ”starea de urgenţă” pe Insula Lesbos, la Marea Egee, cu 85.000 de locuitori, principala poartă de intrare a migranţilor în Grecia, din cauza vecinătăţii cu Turcia.

”AM PIERDUT TOTUL”

La o zi după incendiile care au devastat tabăra, mii de migranţi au rămas fără adăpost.

În ceea ce a rămas din containerele calcinate, exilaţii încearcă să-şi recupereze dintre lucruri.

Fără o soluţie, ei aşteaptă la marginea drumului care conduce în portul Mitilini. După flăcări, urmează disperarea, comentează Europe1.

Sinistrul nu s-a soldat cu victime, dar din tabără nu a mai rămas aproape nimic. Centrul administrativ, corturile şi locuinţele impovizate au fost făcute scrum.

Potrivit autorităţilor elene, aceste incendii ar fi fost provocate de unii migranţi, furioşi din cauză că li s-a impus o carantină, în urma depistării a 35 de cazuri de covid-19.

În instalaţiile suprapopulate - în care respctarea gesturilor-barieră este imposibilă şi în care nu există măsuri sanitare -, covid-19 s-a răspândit rapid.

400 DE MINORI SINGURI, TRANSFERAŢI PE CONTINENT

Între dărâmături, unii exilaţi, uneori desculţi, încearcă să-şi recupereze bunurile.

”Poliţişti au venit să ne spună «ieşiţi».Vorbeau în engleză. Eu nu am luat nimic în afară de rochia de noapte pe care o purtam. Am ieşit repede, iar focul venea”, declară o refugiată provenind din Europa de Vest.

”Sunt femei însărcinate, femei care au născut prin cezariană, bebeluşi de o săptămână, de câteva zile. Am pierdut tot”, declară ea.

Potrivit AFP, solictanţi de azil care s-au aşezat pe marginea drumului către portul Mitilini formau un şir de trei kilometri lungime.

Printre ei se află numeroase familii afgane, siriene, congoleze sau irakiene, care dorm pe unde apucă în aşteptarea unor ajutoare.

Ei speră să obţină un loc la bordul celor două nave militare greceşti care urmau să sosească joi, după ce 1.000 de refugiaţi au fost adăpostiţi la bordul unui feribot.

Aproximativ 400 de copii singuri au fost transferaţi către Grecia continentală.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.