Donatorii promit, la o Conferinţă, la Paris, jumătate din finanţarea destinată reparării arcei de la Cernobîl, avariată de o dronă rusească în februarie 2025

Donatori s-au angajat, într-o Conferinţă, la Paris, la un pic peste jumătate dintre cele 500 de milioane necesare în vederea reparării arcei sarcofagului fostei Centrale Nucleare de la Cernobîl, avariată anul trecut de o dronă rusească, relatează AFP.

”Totalul confirmat se ridică la 278 de milioane de euro din partea a 15 contributori”, a anunţat, în discursul de închidere a conferinţei ministrul delegat francez cu Europa Benjamin Haddad.

”Prin mobilizarea de finanţări internaţionale, ajutăm totodată Ucraina să nu suporte singură consecinţele financiare ale agresiunii ruse, într-un moment în care are nevoie de toate resursele disponibile pentru a-şi apăra populaţia, a-şi menţine infrastructurile esenţiale şi a reconstrui ţara”, a declarat la fnalul acestei Confeinţe.

El a anunţat că şi ”alte contribuţii s-ar putea ajuta astăzi (luni)”.

Franţa - care prezidează în acest an G7 - anunţa în martie că costul restaurării este estimat ”la aproximativ 500 de milioane de euro” şi că, până atunci, angajamentele asumate se ridicau la 260 de milioane de euro.

Reactorul nuclear de la Cernobîl, care a explodat în aprilie 1986, a fost acoperit în 2016 cu o arcă metalică de izolare, care înveleşte primul sarcofag de beton, construit de urgenţă în 1986.

Însă, această structură a fost perforată de o dronă rusă în februarie 2025 şi necesită lucrări de raparare.

”Amploarea şi complexitatea” pagubelor cauzate de atacul rus ”face restaurarea sa completă atât urgentă, cât şi exigentă”, a subliniat Guvernul francez în invitaţia la Conferinţă.

RISC REAL

Donatorii mai au la dispoziţie câteva luni pentru a atinge acest obiectiv, a dat asigurări ministrul francez al Economiei Roland Lescure. ”Urmează să strângem această sumă până la primăvară”, a declarat el înainte să deschidă Conferinţa.

”Trebuie să continuăm munca, trebuie să lărgim cercul donatorilor şi acesta este motivul pentru care ne reunim” luni.

Potrivit lui Roland Lescure, Franţa s-a angajat cu 40 de milioane de euro, inclusiv zece milioane destinate studiilor preliminare, care reprezintă, în opinia sa, ”o parte importantă” a efortului comun.

Statele Unite anunţau la sfârşitul lui aprilie că deblochează ”până la 100 de milioane de dolari” şi şi-a îndemnat pe partenerii din G7 să facă la fel.

”Fără lucrări de reparaţii, structura nu mai poate asigura o protecţie sificientă, ceea ce face să planeze ameninţarea unei scurgeri periculoase de materii înalt radioactive în Europa”, avertiza în primăvară Departamentul de Stat american.

Conferinţa, coorganizată de către Guvernul ucrainean şi Banca Euroepană a reconstrcuţiei şi Dezvoltării (BERD), a fost menită ”să prezinte ultimele evaluări tehnice şi strategia de restaurare propusă şi să prezinte situaţia angajamentelor internaţionale existente, în vederea obţinerii unor noi promisiuni ale unor contribuţii substanţiale în favoarea programului de restaurare”, a anunţat Parisul.

”Este vorba despre o susţinere internaţională în favoarea siguranţei nucleare care ne priveşte pe toţi”, a declarat preşedinta BERD, Odile Renaud-Basso.

”Dacă noua izolare de siguranţă nu este realizată, riscul unui accident foate grav, cu consecinţe foarte extinse - comparabiule cu ceea ce s-a întâmplat în 1986 - este întru totul real”, a apreciat ea.

Prezent la reuniunea de la Paris, adjunctul ministrului ucrainean al Energiei, Anatoli Kuţevol, s-a declarat ”foarte recunoscător pentru faptul că azi împărtăşim aceeaşi înţelegere a urgenţei legate de izolarea Cernobîlului”.

”Sunt convins că vom fi în măsură să strângem cele 500 de milioane de euro necesare - cel puţin -, pentru a repara noua incintă de izolare”, a estimat el.