Donald Trump a obţinut una dintre cele mai improbabile victorii din istoria americană şi a devenit preşedinte ales al Statelor Unite, relatează Al Jazeera, care prezintă cum ar putea influenţa liderul de la Casa Albă cele trei puteri în stat.
Deşi se va confrunta cu o ţară profund divizată după ce va depune jurământul ca al 45-lea preşedinte al SUA, pe 20 ianuarie 2017, el va primi o serie de prerogative cheie fixate prin Constituţie, legi şi precedente.
Deşi sistemul american de guvernare este divizat între cele trei puteri în stat – executivă, legislativă şi judecătorească – puterile prezidenţiale ale lui Trump vor fi consolidate pentru că republicanii controlează cele două camere ale Congresului: Camera Reprezentanţilor şi Senatul.
CURTEA SUPREMĂ
În condiţiile în care două dintre puterile în stat se află sub controlul republican, Trump se va concentra imediat pe Curtea Supremă a SUA, care lucrează fără un membru din februarie, când judecătorul Antonin Scalia a murit. În prezent, instanţa are patru judecători liberali, numiţi de democraţi, şi patru judecători conservatori, numiţi de republicani. În ultimii doi ani, conservatorul Anthony Kennedy a fost de partea liberalilor în dosare precum avortul şi căsătoria între persoanele de acelaşi sex.
Preşedintele Barack Obama l-a nominalizat pe judecătorul liberal Merrick Garland pentru a-l înlocui pe Scalia, dar republicanii au refuzat să îl audieze timp de peste 230 de zile, un act de blocaj din partea Congresului cu o durată fără precedent. Însă Garland nu putea deveni judecător al Curţii Supreme fără aprobarea Senatului.
Este puţin probabil ca Garland să fie audiat în următoarele două luni, astfel că Trump va trebui să nominalizeze un judecător.
Printre sugestiile pe care le-a făcut în cursul campaniei pentru această funcţie de numără jurişti conservatori.
La Curtea Supremă mai există doi judecători în vârstă, liberal Ruth Bader Ginsburg şi Kennedy. Ei s-ar putea retrage în cursul mandatului lui Trump, astfel că republicanul va avea ocazia să schimbe complet echilibrul de forţe în instanţa supremă, ceea ce va avea implicaţii majore în dosare precum avortul sau drepturile muncitorilor.
PRIORITĂŢILE LEGISLATIVE
Printre priorităţile legislative ale lui Trump se numără anularea şi înlocuirea aşa-numitei Obamacare, legea privind asigurările medicale. De asemenea, el a promis numeroase reduceri de taxe, renegocierea acordurilor comerciale şi creşterea cheltuielilor în domeniul apărării.
Deşi nu este clar câte promisiuni va pune Trump în aplicare, faptul că republicanii au majoritatea în Congres vor face lucrurile mult mai uşoare pentru el.
Şi democraţii au, însă, un as în mânecă. Ei pot bloca, practic, votul în Senat pe anumite politici, prin dezbateri nesfârşite. Pentru a pune capăt discuţiilor, republicanii au nevoie de 60 de voturi, dar au numai 51.
Există, însă, o serie de proceduri prin care acest blocaj poate fi ocolit, iar preşedintele Camerei Reorezentanţilor, Paul Ryan, a sugerat deja că va apela la ele pentru a impune o serie de obiective legislative importante, inclusive o reducere masivă a programelor guvernamentale.
Astfel, Trump se bucură de o putere similară cele pe care a avut-o Obama în primii doi ani de mandat, când a promulgat Obamacare şi o reformă financiară de amploare.
ORDINELE EXECUTIVE
Deorece Obama a avut majoritatea în Congres doar în primii doi ani de mandat, numărul legilor propuse de administraţia sa şi aprobate în legislativ a fost destul de mic în ultimii şase ani.
În consecinţă, multe dintre realizările lui Obama au fost fie în domeniul politicii externe, în care preşedinţii pot acţiona independent de Congres, fie prin intermediul ordinelor executive, prin care preşedintele poate impune legi.
Ordinele executive au fost o practică standard pentru preşedinţi din ambele partide de-a lungul timpului, însă mulţi republicani, inclusiv Trump, l-au criticat pe Obama pentru că le-a folosit. În plus, tribunalele au decis în unele cazuri că unele ordine executive depăşesc atribuţiile liderului de la Casa Albă.
Încă din prima zi de mandat, Trump ar putea anula o serie de ordine date de Obama, printre care standarde mai stricte privind emisiile de noxe, scutirea copiilor imigranţilor ilegali de riscul expulzării, salariile mai mari pentru contractori şi interzicerea torturii de către serviciile de informaţii.
Într-un interviu acordat în luna septembrie pentru New Yorker, unul dintre principalii consilieri ai lui trump, Stephen Moore, a declarat că echipa sa pune la punct un „Proiect pentru Prima Zi”.
“Trump petrece câteva ore semnând documente – şi şterge preşedinţia Obama (...). Vrem să identificăm poate 25 de ordine executive pe care Trump să le poată semna în prima zi”, a explicat Moore.
Pe lângă anularea ordinelor executive, administraţia Trump ar putea pune în pericol mai multe acorduri negociate de Obama în numele SUA în calitate de comandant suprem. Printre acestea se numără acordul de neproliferare nucleară cu Iranul, precum şi Acordul pentru Climă de la Paris.
Trump a criticat ambele politici şi a promis să anuleze ambele acorduri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
