Reforma europeană a azilului, negociată aspru în prezent, a trecut de o etapă-cheie marţi, în urma unui vor în Parlamentul European (PE) asupra mai multor texte majore, cu privire la solidaritatea între statele membre ale Uniunii Europene (UE) în primirea exilaţilor, relatează AFP.
Problema migraţiei a revenit în capul agendei europene, după ce numărul cererilor de azil a început să crească în UE, în contextul în care migranţi mor cu regularitate încercând să traverseze Marea Mediterană cu ambaracţiuni improvizate.
Comisia Europeană (CE) a prezentat în septembrie 2020 un ”Pact al Migraţiei şi Azilului”, cu scopul de a asigura o mai bună repartizare a solicitanţilor de azil în Uniune, o nouă încercare de reformă, după eşecul cotelor obligatorii, decise în urma crizei refugiaţilor din 2015.
Patru texte ale acestei reforme - amendate de către eurodeputaţi - au fost adoptate larg marţi de Comisia Libertăţilor Civile şi Afacerilor Interne (LIBE) a PE, deschizând calea unor negocieri cu statele membre - negocieri care se anunţă aprige.
ELEMENTE DE ECHILIBRU
”Provocările migraţiei vizează toate ţările europene şi sunt cu adevărat fericită de acest semnal foarte pozitiv dat populaţiei. Noi vrem un răspuns european armonizat, reguli şi o solidaritate consolidată între statele membre” UE, a reacţionat eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe, centru şi liberali), raportoarea unuia dintre texte.
Ea apreciază că reforma conţine ”elemente de echilibru” care să răspundă diverselor îngrijorări ale statelor membre UE şi care subliniază obiectivul comun de a se ajunge la un acord final cu privire la întreaga reformă, până în mai 2024.
”Ne aflăm în faţa unei alegeri: fie UE se îndreaptă către un impas în domeniul politicii migraţiei, fie noi depunem un efort pentru a găsi soluţii constructive şi comune”, a îndemnat înainte de vot eurodeputatul suedez Tomas Tobé (PPE), raportorul textului central - privind reformarea criteriilor Regulamentului de la Dublin.
În virtutea actualelor reguli, ţara responsabilă în general de soluţionarea unei cereri de azil este cea prin care migrantul a ajuns în UE, ceea ce împovărează ţări ca Malta, Italia, Grecia sau Spania, o povară pe care aceste ţări o consideră disproporţionată.
”COMBINAŢIE ECHILIBRATĂ”
Această propunere de reformă vrea să consolideze criteriile prezenţei unui membru al familiei unui solicitant de azil într-un stat membru UE.
Ea lărgeşte noţiunea de legătură familială şi introduce un nou criteriu, potrivit căruia ţara europeană care emite o diplomă este responsabilă de soluţionarea cererii de azil a titularului diplomei.
Un mecansim de solidaritate obligatoriu este prevăzut între state membre care se confruntă cu o presiune migratorie - şi anume debarcări de migranţi în urma unei operaţiuni de salvare pe mare.
CE preconiza că statele membre ar putea, în lipsa primirii unor solicitanţi de azil sosiţi într-o primă ţară (mutare), să ajute aceste ţări prin preluarea în schimb a unor migranţi aflaţi în situaţie neregulată, însă acest mecanism a fost abandonat.
”Mutările sunt principala contribuţie la relaxarea presiunii migratorii. Însă, statele membre UE pot de asemenea să contribuie prin măsuri” de susţinere financiară, materială, sau umană, precizează Tobé, evocând ”o combnaţie echilibrată, care oferă atât solidaritate, cât şi flexibilitate”.
CONTROALE CONSOLIDATE LA FRONTIERE
Se prevăd, de asemeena, controle consolidate ale migranţilor la frontiere şi proceduri de azil accelerate în cazul cetăţenilor unor ţări considerate sigure şi care au statistic mai puţine şanse să obţină un statut de protecţie în UE.
În 2022, peste 880.000 de prime cereri de azil au fost depuse în UE, în principal de către sirieni, afgani, venezueleni şi turci, mai ales în Germania, Franţa, Spania şi Austria, potrivit ultimelor date Eurostat, care anunţă o creştere cu 64% faţă de nivelul din 2021.
Numeroase ţări europene - cu Austria în frunte - cer ca UE să finanţeze garduri pentru a împiedica sosirea migranţilor, mai ales la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
Şefii de stat şi de guverne din UE, reuniţi în summit în februarie, au adoptat o poziţie ambigură în acest subiect.
Liderul grupului PPE (dreapta), principala formaţiune politică în PE, germanul Manfred Weber, susţine ideea finanţării acestor garduri.
Însă Comisia Bugetului a PE s-a pronunţat împotriva, într-un vot exprimat marţi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
