Declinul democraţiei din America devine o problemă pentru Europa, potrivit raportului International IDEA

CITEȘTE ȘI Indicatorii democraţiei din SUA se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii 50 de ani. Administraţia Trump subminează statul de drept atât pe plan intern, cât şi la nivel mondial, potrivit unui raport interguvernamental

Slăbirea mecanismelor de control şi a normelor din Statele Unite exercită presiune asupra alianţelor şi regulilor internaţionale pe care se bazează restul lumii, oferind totodată guvernelor pretextul de a ataca instituţiile din propria ţară, potrivit celui mai nou raport al Institutului Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA).

„Orice se întâmplă în SUA are ramificaţii globale şi cred că aceasta este una dintre cele mai importante ştiri din lumea de astăzi”, a declarat Kevin Casas-Zamora, secretarul general al IDEA, într-un interviu.

Comparând anul 2025 cu 2020, IDEA a înregistrat şapte scăderi semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce priveşte performanţa democratică a SUA, inclusiv în ceea ce priveşte independenţa judiciară, accesul la justiţie, eficacitatea parlamentului, libertatea presei şi libertatea de exprimare. Aproape jumătate din cei 30 de indicatori pe care îi utilizează pentru a măsura democraţia americană au scăzut la cele mai joase niveluri din 1975 încoace.

Această erodare se desfăşoară pe fondul unei polarizări profunde. O analiză realizată în iulie de Institutul Lowy a descris politica americană ca fiind din ce în ce mai tribală, cu tabere rivale care se percep reciproc ca ameninţări şi care justifică comportamentul antidemocratic atunci când le convine.

Raportul arată că preşedintele SUA, Donald Trump, a acumulat rapid putere în cadrul puterii executive în 2025, iar consecinţele au fost „de anvergură, subminând statul de drept atât pe plan intern, cât şi internaţional, şi punând la încercare alianţele de lungă durată şi cooperarea multilaterală”.

Această evaluare are, de asemenea, un context politic concret. Un decret prezidenţial din februarie 2025 a dispus ca funcţionarii responsabili de punerea în aplicare a politicii externe a SUA să acţioneze sub autoritatea preşedintelui şi a avertizat că neimplementarea politicii sale ar putea duce la sancţiuni disciplinare.

Casas-Zamora a explicat că efectele colaterale sunt evidente în modul în care guvernele justifică atacurile asupra instituţiilor democratice şi a societăţii civile. „Ceea ce observăm este că toate ţările se inspiră din ceea ce s-a întâmplat în SUA în trecutul recent. Observăm acest lucru în cazuri foarte concrete”, a spus el. „Multe dintre argumentele folosite în SUA atunci când USAID a fost închisă au fost utilizate ulterior în Serbia, de exemplu, pentru a reprima organizaţiile societăţii civile considerate nedorite de către guvern”, arată el.

CONSECINŢE ASUPRA SECURITĂŢII GLOBALE

ÂDeclinul SUA face parte dintr-o recesiune democratică mai amplă.

În 2025, 98 din 173 de ţări - 57% - au înregistrat un declin în privinţa a cel puţin un factor democratic pe parcursul a cinci ani, potrivit raportului, în timp ce doar 55 s-au îmbunătăţit. A fost al 11-lea an consecutiv în care mai multe ţări au înregistrat o deteriorare a performanţei democratice decât o îmbunătăţire. SUA nu reprezintă un caz izolat, dar dimensiunea şi influenţa sa fac ca declinul său să aibă consecinţe deosebite.

Avertismentul central al IDEA este că eroziunea democraţiei reprezintă, de asemenea, o problemă de securitate. Lumea a înregistrat 65 de conflicte violente în 2025, cel mai mare număr din 1946, inclusiv un număr record de opt conflicte între ţări. Raportul arată că sistemele politice hibride, în care există proceduri democratice, dar competiţia politică şi drepturile aplicabile sunt slabe, au fost implicate în conflicte mai des decât sistemele complet autoritare sau democraţiile care funcţionează bine. „Democraţiile cu performanţe slabe se află în această situaţie cu adevărat delicată, în care condiţiile pentru apariţia unui conflict sunt mai probabile”, a spus Casas-Zamora.

Casas-Zamora a indicat Rusia ca exemplu concret. „Nu pot să nu cred că o Rusie pe deplin democratică, cu mecanisme de control şi echilibru, cu libertate a presei, cu organizaţii ale societăţii civile capabile să se organizeze şi să ceară socoteală funcţionarilor publici, nu ar fi invadat Ucraina. Este cât se poate de clar”, a adăugat el.

Europa se află în continuare în fruntea clasamentului democratic, dar a înregistrat 77 de regrese faţă de 42 de progrese între 2020 şi 2025. Libertăţile civile, accesul la justiţie şi alegerile credibile s-au numărat printre domeniile supuse celei mai mari presiuni.

Germania a oferit o nouă ilustrare a acestei tensiuni la începutul acestei luni, când partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut 43,8% din voturi în Saxonia-Anhalt, mai mult decât dublându-şi rezultatul din 2021. CDU-ul cancelarului Friedrich Merz a scăzut la 17,2%, cel mai slab rezultat al său din istorie în acest land din est, lăsând partidele mainstream să se zbată să explice ascensiunea AfD şi să o ţină departe de putere.

Casas-Zamora spune că atractivitatea partidelor populist-autoritare nu poate fi redusă la ostilitatea faţă de democraţie. „Indiferent dacă îţi plac sau nu partidele, liderii şi discursurile populiste-autoritare, ele sunt un simptom al unui fenomen mai amplu. Sunt un simptom al faptului că o mulţime de oameni nu se simt reprezentaţi.” Este posibil ca alegătorilor să le pese mai mult de siguranţa frontierelor, de cartiere mai sigure şi de echitate decât de argumentele procedurale privind instituţiile democratice. Răspunsul este să tratăm rezilienţa democratică ca pe o chestiune de securitate: Protecţia democraţiei trebuie să se afle în centrul agendelor de securitate şi nu să fie doar o notă de subsol”, spune el.