Curtea Supremă a autorizat execuţia unei femei în Statele Unite, un fapt extrem de rar, într-o răsturnare de situaţie

Curtea Supremă a Statelor Unite a respins o ultimă încercare de a împiedica execuţia Christei Pike, o femeie condamnată la pedeapsa capitală în Tennessee pentru o crimă comisă în urmă cu peste 30 de ani.

Ea ar urma astfel să devină prima femeie executată în acest stat din sudul ţării în ultimii peste 200 de ani.

O curte federală de apel din SUA suspendase in extremis, în cursul zilei, execuţia lui Christa Pike, în vârstă de 50 de ani, printr-o scurtă hotărâre pronunţată cu aproximativ o oră înainte de ora prevăzută pentru execuţia sa prin injecţie letală.

Curtea a solicitat o „scurtă amânare” pentru a examina argumentele ambelor părţi şi, în special, pentru a se pronunţa asupra admisibilităţii unei cereri formulate de apărare, care viza luarea în considerare a abuzurilor sexuale suferite în copilărie de Christa Pike, pe care statul Tennessee le-a recunoscut pentru prima dată în cadrul unei şedinţe din luna august, fără însă a-şi schimba poziţia.

xecuţia ar trebui să aibă loc „în orice moment”, a anunţat avocatul acesteia, Luke Ihnen, pentru AFP.

Ultima execuţie a unei femei în Statele Unite a avut loc în 2023, în Missouri (centru), fiind vorba de Amber McLaughlin, care a fost, de asemenea, prima femeie transgender executată în această ţară. În total, 18 femei au fost executate în ţară de la reinstaurarea pedepsei capitale în 1976, ceea ce reprezintă puţin peste 1% din execuţii, potrivit observatorului specializat Death Penalty Information Center (DPIC).

Execuţia, prevăzută iniţial la ora 10:00 locală (15:00 GMT) la Nashville, va fi a 30-a de la începutul anului în Statele Unite, dintre care 16 numai în Florida (sud-est). Toate au fost efectuate prin aceeaşi metodă.

Guvernatorul republican al statului Tennessee (sud), Bill Lee, a respins luni cererile de comutare a pedepsei formulate de Christa Pike, în ciuda apelurilor lansate de numeroase organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, printre care şi Amnesty International. Curtea Supremă, cu o majoritate conservatoare, îi respinsese deja marţi ultima cerere de amânare a executării pedepsei.

Statul Tennessee a sesizat apoi de urgenţă Curtea Supremă pentru a solicita ridicarea acestei suspendări, invocând „interesul statului pentru o soluţionare definitivă” a acestui caz, precum şi dreptul rudelor victimei de a „trece peste acest episod”.

Avocaţii Christei Pike au îndemnat, dimpotrivă, Curtea să se abţină de la orice intervenţie, susţinând că „execuţia doamnei Pike ar compromite sistemul judiciar şi ar submina încrederea populaţiei în integritatea acestuia”.

Christa Pike a fost condamnată la pedeapsa capitală pentru uciderea, în 1995, a lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani, una dintre colegele sale din cadrul programului de formare profesională Job Corps din Knoxville, pe când ea însăşi avea 18 ani, într-un caz de rivalitate amoroasă.

Cei doi complici ai săi, tot adolescenţi, iubitul ei de atunci, în vârstă de 17 ani, şi o altă fată de 18 ani, au scăpat de pedeapsa cu moartea. Primul a fost condamnat la închisoare pe viaţă, iar cea de-a doua a primit o pedeapsă cu suspendare în schimbul mărturiei sale împotriva celorlalţi doi.

Avocaţii Christei Pike susţin că apărarea sa în cadrul procesului din 1996 nu a invocat circumstanţele atenuante de care ar fi trebuit să beneficieze, în special traumele şi violenţele, în special cele de natură sexuală, la care a fost supusă încă din copilărie.

I s-a pus diagnosticul, cu întârziere, de tulburare bipolară şi stres posttraumatic provocat de violenţele suferite în copilărie.

La începutul lunii septembrie, experţii desemnaţi de ONU au solicitat suspendarea execuţiei şi comutarea pedepsei.

Statele care continuă să aplice pedeapsa capitală trebuie să „respecte cu stricteţe garanţiile prevăzute de dreptul internaţional”, printre care respectarea deplină a drepturilor la apărare, „luarea în considerare individualizată a tuturor circumstanţelor atenuante, inclusiv a trecutului marcat de traume şi violenţe, precum şi o oportunitate reală de a solicita graţierea sau comutarea pedepsei”, potrivit acestor experţi.

În total, în 2025 au avut loc 47 de execuţii în Statele Unite, faţă de aproximativ 20 pe an în ultimul deceniu, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel de la cele 52 înregistrate în 2009.

Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 dintre cele 50 de state americane. Alte trei state, California, Oregon şi Pennsylvania, respectă un moratoriu asupra execuţiilor, în urma unei decizii a guvernatorului.