Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a ordonat joi Myanmarului să ia ”toate măsurile” care-i stau în putere pentru a preveni un eventual genocid al minorităţii musulmane rohingya, relatează AFP.
Curtea, cu sediul la Haga, în Olanda, a acordat o serie de măsuri de urgenţă solicitate de Gambia - susţinută de cele 57 de ţări membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice (OCI), Canada şi Olanda - care acuză Myanmarul de încălcarea Convenţiei ONU din 1948 pentru prevenirea şi reprimarea crimei genocidului.
Imediat ce CIJ s-a declarat competentă în a se pronunţa în caz, judecătorul preşedinte Abdulqawi Ahmed Yusuf a anunţat că Myanmarul ”trebuie să ia toate măsurile care-i stau în putere pentru a preveni comiterea oricărui act care intră în câmpul de aplicare” al acestei Convenţii.
Aceste acte includ ”uciderea membrilor grupului” rohingya şi ”supunerea intenţionată a grupului unor condiţii de existenţă care să antreneze distrugerea sa fizică totală sau parţială”.
Hotărârea CIJ - prima în acest caz - intervine la câteva zile după ce o comisie mandatată de Guvernul birman a conchis că militarii au comis într-adevăr crime de război împotriva rohingya, dar că armata nu este vinovată de genocid.
Din august 2007, aproximativ 740.000 de rohingya s-au refugiat în Bangladesh din faţa atrocităţilor militarilor birmani şi miliţiilor budiste, catalogate drept ”genocid” de către anchetatori ONU.
Aproximativ 600.000 de rohingya rămân blocaţi în tabere şi sate din Myanmar, din care pot pleca doar cu autorizaţie. Mulţi au încercat, în decursul anilor, să ajungă în Thailanda sau Malaysia.
Şefa de facto a guvernului birman, Aung San Suu Kyi, a marcat istoria CIJ, cea mai înaltă instanţă judiciară ONU, asigurând personal apărarea Myanmarului în audieri la jumătatea lui decembrie.
”IMPUNITATE”
CIJ a ordonat Myanmarului să prezinte un raport cu măsurile luate în vederea aplicării ordonanţei sale peste patru luni, iar apoi din şase în şase luni.
Gambia, o ţară majoritar musulmană, a cerut Curţii să ordone măsuri de urgenţă în aşteptarea unei hotărâri finale în acest dosar, care ar putea dura ani de zile.
Într-o declaraţie comună, miercuri, peste 100 de organizaţii ale societăţii civile birmane şi-au exprimat susţinerea faţă de acuzaţiile formulate la CIJ împotriva ţării lor.
Potrivit acestor organizaţii, sistemul judiciar intern al Myanmarului nu este în măsură să ceară socoteală şi a permis pur şi simplu celor vinovaţi ”să continue să comită acte de violenţă în deplină impunitate”.
Un purtător de cuvânt al armatei birmane nu a dorit să răspundă întrbărilor jurnaliştilor cu privire la acest subiect joi, la Naypyidaw, declarând că aceasta ”urmează instrucţiunile Guvernului”.
Foarte criticată de comunitatea internţaională din cauza tăcerii sale în acest scandal, Aung San Suu Kyi a respins ferm, la CIJ, acuzaţii potrivit cărora armata a acţionat cu o ”intenţie genocidară”.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace a avertizat totodată împotriva unei proceduri susceptibile ”să submineze reconcilierea” comunităţilor din Myanmar.
Hotărârile CIJ, înfiinţată în 1946 pentru a soluţiona litigii între state, au caracter constrângător şi nu pot fi atacate în apel. Curtea nu are, însă, niciun mijloc pentru a le pune în aplicare.
Myanmarul este vizat şi în alte proceduri în acest caz, atât la Curtea Penală Internaţională (CPI), care urmăreşte persoane, cât şi în Argentina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
