Consiliul de Securitate al ONU a dat undă verde transformării Misiunii multinaţionale de susţinere a poliţiei haitiene într-o Forţă antigang mai robustă, cu scopul de a îndigui violenţa care devastează ţara, relatează AFP.
”Este vorba despre o cotitură decisivă în lupta pe care ţara mea o poartă împotriva uneia dintre cele mai grave provocări din istoria sa deja agitată”, a salutat marţi ambasadorul haitian la ONU Pierre Ericq Pierre, notând că misiunea în curs a fost depăşită de ”amploarea şi sofistciarea ameninţării”.
Adoptarea acestei rezoluţii, pregătită de către Statele Unite şi Panama, ”oferă speranţă, o speranţă care dispărea rapid în faţa gangurilor teroriste care-şi extind teritoriul, fură, jefuiesc, omoară şi terorizează populaţia haitinană”, s-a felicitat ambasadorul american Mike Waltz.
Consiliul de Securitate al ONU a înfiinţat în 2023, într-o încercare de a opri atrocităţile gangurilor care controlează aproape întreaga capitală Port-au-Prince, Misiunea Multinaţională de Securitate (MMAS), condusă de către Kenya, menită să ajute poliţia haitiană, depăşită.
Însă, subechipată, subfinanţată şi dotată cu doar 1.000 de poliţişti dintre cei 2.500 promişi, rezultatele MMAS sunt mai mult decât împărţite.
MANDAT INIŢIAL DE UN AN
”În fiecare zi, vieţi nevinovate se sting sub gloanţe, foc, frică. Cartiere întregi dispar, obligând pste un milion de persoane la exil intern”, denunţa săptămâna trecută preşedintele Consiliului haitian Prezidenţial de Tranziţie, Laurent Saint-Cyr.
”Aceasta este faţa Haiti azi, o ţară în război, o Guernica contemporană, o tragedie umană la uşa Americii!”, exclama el.
Rezoluţia adoptată marţi la New York - cu 12 voturi şi trei abţineri (China, Rusia şi Pakistan) - prevede ”tranziţia” MMAS către această nouă misiune - pe o durată iniţială de un an.
#BREAKING
— UN News (@UN_News_Centre) September 30, 2025
Security Council ADOPTS resolution authorizing the transition of the multinational security support mission in #Haiti into a “Gang Suppression Force” for an initial period of 12 months; also calls for establishing a UN Support Office.
In Favor: 12
Against: 0
Abstain: 3 pic.twitter.com/hxZxOrtPNl
Noua Forţă - care nu este o misiune ONU de menţinerea păcii - urmează să aibă maximum 5.500 de membri în uniformă - poliţişti şi militari -, spre deosebire de MMAS.
Un ”Biroul ONU de Susţinere” urmează să fie de asemenea înfiinţat, sugerat în urmă cu mai multe luni de către secretrul general al ONU Antonio Guterres.
”Cu ajutorul ONU, care furnizează susţinerea logistică şi administrativă necesare unei forţe mai puternice, mai robuste pe teren, Consiliul (de Securitate al ONU) poate ajuta la restabilirea păcii într-o naţiune asfixiată azi de ganguri nemiloase”, a declarat înainte vot ambasadorul panamez Eloy Alfaro de Alba, citind în faţa presei o Declaraţie în numele a 50 de ţări.
Preşedintele kenyan William Ruto, a cărui ţară conduce misiunea actuală, a pledat imediat în favoarea unei forţe consolidate.
”KENYA NU VA PLECA DIN HAITI ÎN PRIPĂ”
”Pot să-i asigur pe toţi partenerii şi actorii că, cu ajutorul personalului şi resurselor adecvate, echipamentul şi logistica necesare, securitatea Haiti poate să fie restabilită”, declara el săptămâna trecută.
”Aştept cu nerăbdare particoparea Kenyei la tranziţie (...) Kenya nu va părăsi Haiti în pripă”, a anunţat el.
China, care s-a arătat sceptică în 2023 în privinţa înfiinţării MMAS în lipsa unei tranziţii politice în Haiti, şi-a exprimat în mod clar îndoiala faţă de noua misiune.
”Este puţin probabil ca o recurgere la forţa militară, pentru a lupta împotriva violenţei în acest moment, să permită un succes. Acest lucru ar putea chiar să complice situaţia deja de nesoluţionat”, a subliniat ambasadorul chinez Fu Cong.
El a denunţat din nou o misiune pregătită ”în pripă”, fără să se tragă ”concluziile trecutului” şi fără să se răspundă unor ”ambiguităţi” majore privind alcătuirea Forţei sau regulile de angajament.
Haiti, cea mai săracă ţară din Americi, este pradă de mult timp violenţei bandelor criminale, care comit crime, violuri, jafuri şi răpiri în contextul ueni instabilităţi politice cronice.
Haiti is facing its worst crisis in decades – a perfect storm of gang violence and political drift. In our episode of “Mapping Conflict”, we unpack the country’s grim spiral. https://t.co/FnGu4mFVgq pic.twitter.com/DE0MxScrK2
— Crisis Group (@CrisisGroup) September 30, 2025
Situaţia s-a deteriorat puternic la începutul lui 2024, când ganguri l-au împins pe premierul de atunci, Ariel Henry, să demisioneze.
Haiti - în care nu s-au mai organizat alegeri din 2016 - este condusă de atunci de către un Consiliu Prezidenţial de Tranziţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
