Comisia Europeană (CE) lansează marţi o consultare publică pe tema unei ipotetice reformări a Pactului de Stabilitate - reglementări cu privire la stabilitatea bugetară care stabilesc mediul bugetar al statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au un sens în lumea post-covid? -, mai întâi prin stabilirea unui ”cadru al discuţiei”, potrivit comisarului european însărcinat cu Economia Paolo Gentiloni.
Pactul de Stabilitate - care impune statelor membre UE să menţină un deficit sub pragul de 3% şi o datorie sub pragul de 60% din PIB-ul lor - a fost suspendat în timpul epidemiei covid-19 de către Bruxelles.
Însă pandemia a afectat aceste imperative şi a impus guvernelor să-şi susţină masiv economiile, pentru a le permite să facă faţă şocului carantinelor.
Dobînzile practicate este, de asemenea, necesar să fie luate în calcul.
Această suspendare a Pactului urmează să se încheie în 2023, însă mai multe voci îndeamnă la o modificare înantea acestui termen, pentru a se ţine cont de schimbările cauzate de către criza santară.
Statele membre UE au băgat mâna în buzunar pentru a susţine activitatea economică şi au multiplicat măsuri de ajutorare, de urgenţă, iar apoi de relansare economică.
Astfel, datoria publică a zonei euro a crescut cu aproximativ 1.172 de miliarde de euro din primul trimestru al lui 2020 şi până în primul trimestru al lui 2021, potrivit Eurostat.
Este vorba despre o creştere cuprinsă între 86,1% şi 100,5% din PIB - un prag depăşit ”pentru prima oară”.
La sfârşitul lui martie, 15 dintre Cei 27 afişau un nivel al datoriei raportat la PIB peste limita de 60%, iar şapte dintre aceste state, inclusiv Franţa, înregistrau un nivel de peste 100%
Exigenţele Pactului riscă astfel să fie imposibil de respectat - timp de mai mulţi ani -, cu atât mai mult cu cât statele membre UE continuă să cheltuască împotriva crizei sanitare.
Incertitudinea rămâne puternică, mai ales în plan sanitar şi politic, în mai multe state membre UE, inclusiv în Germania.
Parisul este angajat de mult timp în această bătălie.
Emmanuel Macron respingea - în urmă cu doi ani, înaintea epidemiei covid-19 - imperativele bugetare europene şi cataloga regula lui 3% drept ”o dezbatere din alt secol”.
”Regulile trebuie să fie adaptate într-un cadru comunitar”, a apreciat marţi ministrul francez delegat însărcinat cu Conturile Publice Olivier Dussopt.
”Trebuie ca fiecare stat să se poziţioneze”, a pledat el, adăugând că Franţa şrtie ”că se face auzită” de către vecinii săi.
Însă nu se ştie dacă se va ajunge la un consens, având în vedere divergenţele dinanciare şi politice dintre statele membre UE.
Majoritatea miniştrilor de Finanţe din UE consideră reglementările bugetare europene prea stricte după ce se va termina pandemia.
Însă nu există un acord asupra metodei. Este de ajuns o simplă interpretare a textelor actuale sau este necesar ca aceastea să fie rescrise?
O altă miză este finanţarea tranziţiei energetice.
Guvernele este necesar să investească sute de miliarde de euro pentru a atinge neutralitatea carbonului până în 2050.
În această perspectivă, Spania şi Franţa, de exemplu, vor ca aceste cheltuieli să fie excluse de la reglementările bugetare.
Însă nu există un consens în definirea a ceea ce constituie o ”investiţie verde”, iar unele state membre UE consideră Pactul suficient de suplu aşa cum este în prezent.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
