Preşedintele Donald Trump a aprobat un acord nuclear cu Arabia Saudită care ar putea permite regatului să-şi îmbogăţească propriul combustibil pentru reactoarele civile fără a adopta „standardul de referinţă” al supravegherii internaţionale, potrivit a doi oficiali americani şi unei surse familiarizate cu această chestiune, relatează CNN.
Acordul ar avea o durată de 30 de ani şi ar putea fi anunţat miercuri, potrivit unui oficial american, care a adăugat că acesta ar implica companii americane care să furnizeze tehnologie şi expertiză pentru dezvoltarea programului saudit.
Orice acord care ar oferi Arabiei Saudite acces la tehnologia nucleară s-ar putea dovedi controversat, atât pe plan intern, cât şi în întreaga regiune a Orientului Mijlociu, întrucât capacitatea de a îmbogăţi combustibilul nuclear ar putea, în teorie, să conducă în cele din urmă la crearea de arme nucleare.
Administraţia Trump urmează să trimită acordul către Congres după ce acesta va fi anunţat. CNN a relatat anterior că administraţia a lăsat acordul în suspans timp de luni de zile din cauza îngrijorărilor legate de războiul cu Iranul şi a posibilităţii ca acesta să nu fie aprobat de Congres.
Înainte ca îmbogăţirea uraniului să poată începe, o echipă comună SUA-Arabia Saudită va analiza dacă aceasta este justificată şi viabilă din punct de vedere comercial, iar americanii vor construi instalaţia fără a transfera tehnologia sensibilă către Arabia Saudită.
În plus, acordul interzice Riadului să-şi dezvolte propria tehnologie de îmbogăţire sau să o achiziţioneze de la alte ţări timp de un deceniu, potrivit The Wall Street Journal, care a relatat primul despre aprobarea acordului.
Acordul include restricţii privind tipul de inspecţii care ar putea fi efectuate asupra programului saudit, potrivit oficialilor şi surselor, ceea ce ar putea stârni scepticismul congresmenilor.
Este de remarcat faptul că regatul nu este obligat să semneze un acord standard denumit „Protocolul adiţional” cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, aşa cum au făcut Emiratele Arabe Unite în 2009, când au semnat un acord de cooperare nucleară de „referinţă” cu SUA, a declarat un oficial. Saudiţii au ezitat mult timp să semneze protocolul din cauza temerilor că acesta ar putea, teoretic, să permită inspectorilor să intre în oraşul sfânt Mecca sau în palatele regale.
În schimb, acordul include un acord bilateral de garanţii care seamănă cu protocolul-model, dar nu conţine părţile care au deranjat Riadul, a declarat un oficial american pentru CNN. Consiliul Guvernatorilor AIEA va trebui să ratifice termenii acestuia.
Israelul, o ţară despre care se crede pe scară largă că deţine arme nucleare nedeclarate, s-a arătat de mult timp reticent faţă de accesul Arabiei Saudite la tehnologia nucleară.
Iranul, principalul rival al Arabiei Saudite în regiune, deţine un stoc de uraniu îmbogăţit şi a promis că va continua programul său nuclear chiar şi după luni de bombardamente americane, susţinând că programul are scopuri civile.
Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman s-a angajat să încerce să obţină o armă nucleară în cazul în care Iranul ar produce vreodată una.
Îmbogăţirea uraniului şi reprocesarea plutoniului sunt cele două căi principale de obţinere a materialelor de bază necesare pentru construirea armelor nucleare. Majoritatea ţărilor cu reactoare nucleare civile care necesită uraniu îmbogăţit nu îl produc pe plan intern, în schimb, achiziţionează materialul de la furnizori precum SUA sau Rusia şi îl primesc în transporturi sigilate, sub supraveghere internaţională strictă.
Statele Unite urmăresc de ani de zile încheierea unui acord nuclear civil cu Arabia Saudită. Sub administraţia Biden, un astfel de acord era privit ca parte a unui pact mai amplu de normalizare a relaţiilor dintre Arabia Saudită şi Israel. Însă aceste eforturi au eşuat după atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023. Administraţia Trump a reluat discuţiile privind programul nuclear anul trecut.




























