Studiu: Românii nu ştiu că mersul pe jos poate face bine şi minţii, nu doar corpului. Doar 12% merg frecvent în drumeţii, deşi cei care o fac declară mai multă energie şi o calitate mai bună a vieţii

Când vorbesc despre mersul pe jos, românii se gândesc aproape exclusiv la sănătatea fizică. La kilograme în minus. La inimă. La condiţia fizică. Foarte puţini îl asociază, însă, cu ceea ce pare să lipsească tot mai mult din viaţa de zi cu zi: linişte, claritate mentală, echilibru emoţional şi capacitatea de a gestiona stresul.

Acesta este unul dintre cele mai importante rezultate ale celui mai recent studiu realizat de Unlock Reseach la cererea MedLife, privind percepţia românilor asupra activităţii fizice şi relaţia dintre mişcare, sănătatea emoţională şi stilul de viaţă.

În acelaşi timp, cercetarea arată că mersul pe jos a devenit o prezenţă tot mai rară în viaţa românilor. Peste jumătate dintre respondenţi (56%) îşi petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanţe mai lungi şi numai 12% spun că obişnuiesc să facă drumeţii sau să parcurgă trasee în natură. 

Potrivit reprezentanţilor MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puţin mergem, ci despre cât de puţin înţelegem ce pierdem.

Românii văd mersul pe jos ca pe un exerciţiu, nu ca pe o formă de prevenţie

Întrebaţi care sunt beneficiile activităţii fizice, cei mai mulţi români vorbesc despre imunitate, rezistenţă fizică şi controlul greutăţii. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoţională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienţei sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menţionate mult mai rar. 

Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului şi suprastimulării.

„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în faţa ecranelor, suntem expuşi permanent la stimuli şi avem tot mai puţine momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenţii de prevenţie pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, Director Operaţiuni Medicale, MedLife Group.

Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit

Studiul relevă diferenţe consistente între persoanele care obişnuiesc să facă drumeţii şi cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulţumite de viaţa lor, au mai multă energie, reuşesc să se relaxeze după perioade solicitante şi acordă mai multă atenţie sănătăţii proprii.  În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecţia personală, conectarea cu natura, claritatea mentală şi recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populaţiei generale. 

Rezultatele nu demonstrează o relaţie cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mişcare – mersul pe jos - este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potenţialul ei în prevenţie?

O societate obosită caută recompense rapide

Studiul surprinde şi o altă tendinţă îngrijorătoare. 84% dintre respondenţi declară că au cel puţin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a reţelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată. În acelaşi timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeţii sau pe distanţe lungi.

În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activităţi precum timpul petrecut în aer liber, reflecţia personală sau implicarea în comunitate pentru a-şi menţine echilibrul emoţional. 

„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala şi presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înţelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenţie de prevenţie cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât şi pentru sănătatea emoţională”, a adăugat Nicolae Marcu, Director Operaţiuni Medicale, MedLife Group.

De la percepţii la dovezi

Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observaţional, organizat în colaborare cu Asociaţia Tăşuleasa Social, ce va fi desfăşurat pe Via Transilvanica, care îşi propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătăţii fizice şi emoţionale în condiţii reale de parcurs.

Iniţiativa va urmări modul în care o experienţă de mers pe distanţe lungi influenţează parametri relevanţi ai sănătăţii şi stării de bine, completând rezultatele cercetării sociologice cu observaţii şi măsurători realizate direct în teren.

Prin acest demers, MedLife îşi propune să contribuie la dezvoltarea unei noi perspective asupra prevenţiei, pornind de la una dintre cele mai accesibile şi mai puţin valorificate forme de mişcare.

„Ca partener de sănătate şi wellbeing în proiectul Via Transilvanica, ne-am dorit să înţelegem mai bine legătura dintre un obicei aparent simplu – mersul de jos pe distanţe lungi – şi sănătatea românilor. Iar rezultatele acestui studiu ne demonstrează că beneficiile acestei activităţi depăşesc sfera sănătăţii fizice, având un rol important în autoreglarea emoţională  şi dezvoltarea unor comportamente mai sănătoase. Într-un context dominat de recompense imediate şi comportamente compulsive, în care tot mai mulţi oameni caută soluţii accesibile de a gestiona stresul şi provocările vieţii de zi cu zi, e important să ştim că mersul pe jos poate funcţiona ca un instrument simplu şi accesibil pentru suţinerea stării de bine”, a declarat Ina Ilie, Director de Comunicare MedLife Group.

MedLife este partener principal de sănătate şi wellbeing al Asociaţiei Tăşuleasa Social pentru susţinerea activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului Via Transilvanica, primul traseu pedestru de interes naţional.

*Studiul realizat de compania Unlock la comanda MedLife este o cercetare cantitativă, realizată prin metoda CAWI – COMPUTER ASSISTED WEB INTERVIEWS . Eşantionul a fost compus din 800 de chestionare, repondenţii fiind bărbaţi şi femei în proporţii egale, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani.

(Articol susţinut de MedLife)