Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) prezintă miercuri o hotărâre foarte aşteptată în procedura angajată de Teheran în iulie contra Washingtonului prin care contestă reimpunerea unor sancţiuni americane, relatează AFP.
Acuzând Statele Unite că-i ”strangulează” economia, Iranul a demarat o bătăliejudiciară la CIJ, după reimpunerea de către Donald Trump a sancţiunilor unilaterale Teheranului, anterior suspendate în virtutea acordului internaţional în dosarul nuclear iranian.
Preşedintele american şi-a retras ţara, în mai, din acest acord semnat în 2015 de Iran şi marile puterile, în care Republica islamică să angajează să nu caute niciodată să se doteze cu arma atomică.
Washingtonul consideră că această reimpunere a sancţiunilor este necesară pentru a-şi proteja securitatea naţională.
Măsurile vizează ”să intensifice presiunea” asupra regimului iranian, pentru ca acesta să-şi ”schimbe comportamentul” în privinţa programului balistic şi tuturor ”activităţilor sale nefaste”, potrivit lui Donald Trump.
CIJ, organul judiciar al ONU, se va pronunţa miercuri dimineaţa asupra cererii teheranului de a suspenda sancţiunile americane, după paptru zile de audieri la sfârşitul lui august.
”COERCIŢIE ECONOMICĂ”
Sancţiunile includ blocaje ale tranzacţiilor financiare şi importurilor de materii prime, dar şi măsuri de penalizare ale achiziţiilor în sectorul automobilului şi aviaţiei comerciale.
Potrivit Teheranului, politica Washingtinului are ”consecinţe dramatice” asupra economiei iraniene, iar ”milioane de persoane” din ţară ”suferă deja profund” în urma reimpunerii sancţiunilor.
Iranul afirmă că acţiunile Statelor Unite încalcă numeroase dispoziţii ale tratatului americano-iranian din 1955. Acest text puţin cunoscut prevede ”relaţii amicale” între cele două naţiuni şi încurajează schimburi comerciale.
Acest tratat ”ar putea oferi Curţii o bază juridică suficientă pentru a indica o limită în dreptul internaţional a coerciţiei exercitate de Statele Unite, apreciază Geoff Gordon, un cercetător specializat în drept internaţional la Institutul Asser de la Haga.
În general, ”acest caz ar putea să fie o oportunitate pentru Curte să demonstreze posibilitatea constrângerilor impuse de dreptul internaţional asupra coerciţiei economice pe care un stat o poate exercita asupra altui stat”, a declarat el pentru AFP.
La rândul său, Washingtonul afirmă că Teheranul nu s-a arătat ”de bună credinţă” invocând tratatul de prietenie în această procedură. Iranul şi Statele Unite nu mai întreţin relaţii diplomatice din 1980.
TENSIUNI TOT MAI MARI
Statele Unite au recuzat ferm competenţa CIJ în acest caz. Curtea, cea mai înaltă instanţă judiciară a ONU, a fost creată în 1948 pentru a soluţiona diferende între state. Hotărârile sale sunt constrângătoare şi definitive.
”În cazul în care Curtea dispune măsuri, ele trebuie săfie respectate”, apreciază Eric De Brabandere, un profesor de drept internaţional la Universitatea din Leiden.
Însă nu este sigur ca cele două naţiuni să se plieze hotărârii judecătorilor în acest caz. Teheranul şi Washingtonul au ignorat, în trecut, avizul Curţii.
Hotărârea CIJ intervine într-un context de tensiuni tot mai mari între Iran şi Statele Unite, preşedinţii iranian şi american înfruntându-se prin discursuri în Adunarea Generală a ONU, săptămâna trecută.
În cazul în care Curtea alege să-şi exercite competenţa, ”ea va declara probabil că părţile implicate ar trebui să se abţină să agraveze diferendul”, a precizat De Brabandere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
