Cercetătoarea australiano-britanică Kylie Moore-Gilbert, condamnată de spionaj în favoarea Israelului, a salutat sfârşitul calvarului său, după ce Teheranul a acceptat să o elibereze în schimbul eliberării a trei iranieni, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

După 800 de zile de detenţie, această specialistă în Orientul Mijlociu a recunoscut că plecarea sa din Iran va fi ”dulce-amară”, în pofida ”nedreptăţilor” la care a fost supusă.

”Am venit în Iran ca prietenă, cu intenţii bune”, a declarat ea într-un comunicat publicat de Guvernul australian, în care ea le aduce un omagiu iranienilor ”calzi la suflet, generoşi şi curajoşi”.

Cercetătoarea salută totodată în acest text sfârşitul unei ”probe îndelungate şi traumatizante”, adăugând că susţinerea pe care a primit-o în detenţie ”a contat cel mai mult” pentru ea.

Familia sa şi apropiaţi şi-au exprimat într-un comunicat imensa uşurare după difuzarea primelor imagini de către televiziunea iraniană de stat, în care tânăra apare după eliberare.

În aceste imagini, Moore-Gilbert apare pe aeroportul din Teheran alături de ambasadoarea Australiei în Iran Lyndall Sach.

Premierul australian Sott Morrison, care a discutat cu cercetătoarea, a salutat această eliberare. ”Este o persoană extraordinar de puternică, inteligentă şi curajoasă”, a declarat ella postul de televiziune Channel 9.

”Un om de afaceri şi doi cetăţeni iranieni, deţinuţi în străinătate în baza unr false acuzaţii, au fost eliberaţi în schimbul eliberării unui spion cu dublă naţionalitate care lucrează în contul unui regim sionist”, a anunţat anterior Iribnews, site-ul de Internet al televiziuni de stat, despre Moore-Gilbert.

Televiziunea iraniană nu a oferit nicio altă informaţie despre schimbul de deţinuţi.

Iribnews a publicat pur şi simplu o înregistrare video, fără comentarii, în care apar trei bărbaţi neidentificaţi, primiţi cu onoruri de către adjunctul ministrului de Externe Abbas Araghchi, şi câteva planuri în care apare Moore-Gilbert pe aeroport.

Însă, potrivit Sydney Morning Herald, este vorba despre Mohamad Khazaei, Masoud Sedaghat Zadeh şi Saeed Moradi.

Aceşti trei bărbaţi erau încarceraţi în Thailanda, în urma unei tentative eşuate de asasinare a unor diplomaţi israelieni în 2012.

Moradi şi-a pierdurt ambele picioare într-o explozie care-i viza pe diplomaţi şi care nu şi-a atins ţinta.

Arestarea lui Moore-Gilbert, în vârstă de aproximativ 30 de ani, o profesorară de studii islamice la Universitatea din Melbourne (Australia), a fost confirmată în septembrie 2019. Potrivit familiei sale, ea a fost încarcerată cu mai multe luni înainte.

Condamnată la zece ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Israelului, tânăra a negat mereu că este o spioană.

”O veste bună din Iran este un lucru rar”, a reacţionat organizaţia de aprarea drepturilor omului Amnesty International (AI) pe Twitter. ”Este o enormă uşurare să auzim despre eiberarea sa”.

Presa iraniană a scris foarte puţin despre Moore-Gilbert, iar puţinele informaţii disponibile despre ea provin mai ales de la autorităţile australiene, de la familia sa şi de la ziare britanice sau australiene.

Potrivit cotidianului britanic The Guardian, ea a fost arestată în septembrie 2018, pe aeroportul din Teheran, după ce a participat la o conferinţă academică în Iran.

În scrisori scoase clandestin din închisoare şi publicate în ianuarie de cotidienele Guardian şi Times, ea spunea că a refuzat o ofertă iraniană de a spiona în contul Republicii islamice.

”DEŢINUTĂ POLITICĂ NEVINOVATĂ”

”Eu nu sunt o spioană. Nu am fost nciodată o spioană”, scria ea.

Simţindu-se ”abandonată şi uitată”, Kylie Moore-Gilbert evoca de asemenea, în acest misive, în perioada iunie-decembrie 2019, o existenţă precară şi plină de privaţiuni, fără vizite sau apeluri telefonice, dar şi probleme de sănătate recurente.

Semnând ”o deţinută politică nevinovată”, ea cerea să fie transferată în Secţia generală pentru femei a Închisorii Evine, la Teheran, după luni de izolare într-o celulă mică, iluminată permanent, care a reprezentat o ”atingere gravă” la sănătatea sa.

Transferată până la urmă în această secţie, ea s-a aflat alături de francezo-iraniana Fariba Adelkhah şi iraniano-britanica Nazanin Zaghari-Ratcliffe.

Comitetul său de susţinere a anunţat la sfârşitul lui octombrie că ea a fost transferată la Închisoarea pentru femei Qarchak, rezervată deţinutelor de drept comun, după care a fost mutată la Evine.

Deţinută din iunie 2019 şi  condamnată la cinci ani de închisoare cu privire la ”complicitate în vederea atentării la siguranţa naţonală” şi ”propagandă împotriva sistemului” politic al Republicii islamice - acuzaţii pe care le neagă -, Fariba Adelkhah este deţinută la domiciliu, sub controlul unei brăţări electronice, de la începutul lui octombrie.

De mai multe luni, Zaghari-Ratcliffe, ameninţată cu un nou proces, după ce a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu privire la un complot împotriva siguranţei naţionale, neagă toate aceste acuzaţii.

Iranul, care nu recunoaşte dubla naţionalitate, denunţă drept tot atâtea tentative ”de amestec inacceptabl” apeluri ale Parisului la eliberarea lui Adelkhah şi ale Londrei de eliberare a lui Zaghari-Ratcliffe.

În ultimele luni, Iranul a efectuat mai multe  schimburi de deţinuţi cu ţări care deţin cetăţeni iranieni condamnaţi, aflaţi în aşteptare proceselor sau ameninţaţi de o extrădare în Statele Unite.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.