Curtea Constituţională din Bolivia i-a interzis fostului preşedinte Evo Morales să candideze la alegerile prezidenţiale din 2025, după ce a anulat prevederea privind realegerea pe termen nelimitat care i-a permis candidatura în 2019, relatează AFP.
"Restrângerea posibilităţii de realegere pe termen nelimitat este o măsură adecvată pentru a se asigura că o persoană nu se perpetuează la putere", se arată în hotărârea de 82 de pagini, publicată sâmbătă pe site-ul Curţii.
Această decizie înlocuieşte o alta adoptată în 2017 de aceeaşi instanţă, cea mai înaltă în materie de consultări constituţionale, care considerase realegerea ca fiind un "drept al omului". Noua decizie, calificată drept "politică" de Evo Morales, nu poate fi atacată. "Este o dovadă a complicităţii unor magistraţi cu Planul Negru pe care guvernul îl execută la ordinul imperiului şi cu conspiraţia dreptei boliviene", a scris fostul preşedinte de stânga pe X, referindu-se la Statele Unite.
Decizia Curţii Constituţionale stabileşte că preşedintele şi vicepreşedintele nu pot exercita mai mult de două mandate, în mod continuu sau discontinuu. Evo Morales îşi exprimase dorinţa de a candida în 2025, în ciuda faptului că se află în conflict cu Luis Arce, actualul preşedinte, aliatul său politic şi ministru al economiei în cea mai mare parte a mandatului său din 2006.
Pentru specialista în drept constituţional Maria Renée Soruco, de la Universitatea Catolică din San Pablo, "dacă o realegere a fost autorizată în prealabil, aceasta a fost o încălcare a Constituţiei însăşi". "Nu este vorba despre Evo Morales, ci despre apărarea statului de drept", a adăugat Maria Renée Soruco.
Decizia Curţii Constituţionale se bazează pe o revizuire a criteriilor Curţii Interamericane a Drepturilor Omului, care a exclus realegerea ca fiind un drept al omului.
În 2021, acest for internaţional a emis un aviz consultativ, la cererea guvernului columbian, cu privire la realegerea pe termen nelimitat.
Evo Morales a fost preşedinte al Boliviei din 2006 până în 2019, fiind reales în 2009 şi din nou în 2014.
În 2019, el a demisionat de la preşedinţie pe fondul tulburărilor sociale şi al acuzaţiilor de fraudă electorală.
Când a părăsit ţara şi s-a refugiat în mexic, el a fost înlocuit de Jeanine Añez, care se confruntă cu procese şi condamnări pentru o presupusă lovitură de stat.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
