Germanul Axel Voss, membru al grupului PPE (Creştin Democrat) din Parlamentul European, raportor pentru Comisia de afaceri juridice (JURI) pe propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală, a ţinut joi, la Strasbourg, o conferinţă de presă în care a vorbit despre acordul la care s-a ajuns marţi seară şi a oferit mai multe explicaţii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Un raportor este desemnat într-o comisie parlamentară să întocmească un raport pe baza propunerilor de natură legislativă sau de buget. În realizarea acestui raport, el se poate consulta cu experţi şi acţionari. El sunt responsabil şi cu redactarea unor amendamente şi cu negocierile cu raportorii din umbră. Rapoartele adoptate la nivel de comisie sunt apoi examinate şi votate în plenul Parlamentului European.

Voss a explicat faptul că marile platforme, care au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, peste 5 milioane de utilizatori lunar şi cel puţin 3 ani de activitate, sunt cele vizate în principal de această Directivă.

„Ieri trebuia să avem 4 ore de discuţii, dar am negociat 13 ore. Parlamentului i-ar fi plăcut un rezultat mai bun, dar suntem satisfăcuţi. Compromisul este unul bun, deţinătorii drepturilor de autor ar fi vrut chiar mai mult”, a mai spus el.

El a adus în discuţie disputatele Articole 13 şi 11. „La 13 am reuşit să facem ca un utilizator să nu fie răspunzător pentru partajarea unui conţinut. Căutăm să prindem platformele mari în aceasta plasă”.

Eurodeputatul a vorbit şi despre seria de dezinformări care pornit vara trecută legat de ce anume va schimba această reglementare, spunând că „niciuna (dintre acuzaţii, n.r.) nu este adevărată şi nici relevantă, internetul nu va fi distrus”.

În ceea ce îi priveşte pe jurnalişti, „aici am avut mai mult de lucru”, legat de link-uri şi texte, „pentru ca totul trebuie să fie implementat în statele membre”. 

„Trebuie să stimulăm utilizatorii să citească un articol pe site-ul respectivei publicaţii şi nu pe platforme. Este o compensaţie corectă. Putem garanta drepturi, dar nu putem obliga companiile media să le impună. Cred că avem un text modern, având în vedere evoluţia tehnologiei”, a mai afirmat Voss.

Articolul 11 vorbeşte despre companiile orientate spre profit. „Dacă angajezi jurnalişti, costă bani, aşa că, dacă vorbim despre agregatori, oricine foloseşte articole de presă ar trebui să platească o taxă”. 

El a făcut referire şi la controversa filtrelor. „Campania lor continuă. Este o aberaţie. Cei care au condus această campanie nu au consultat textul cu adevărat şi ar fi folositor pentru ei să studieze textul înainte să vorbească. Nu a fost uşor să definim asta. Este o discuţie de zece ani. După campania lor din vară am vrut să ne asigurăm că se înţelege că nimeni nu trebuie să facă nimic în acest sens, nu vor exista filtre. Cei care au astfel de platforme trebuie să plăteasca taxe şi să fie responsabili”.

Legat de sumele care ar urma să fie plătite, Voss a precizat că vor fi luaţi în considerare parametrii stabiliţi - bani, vechime şi număr de utilizatori. 

„Noi am explicat tipurile de platforme. De exemplu, cele dedicate întâlnirilor romantice nu se supun Articolului 13. Directiva spune care e direcţia, apoi PE va decide. În plus, fiecare ţară are propriile tradiţii şi practici legale stabilite, legat de drepturl de autor, şi nu vrem să deranjăm prea mult asta”.

Britanicul Sajjad Karim, raportor din umbră, a precizat: „A avut loc o rebalansare. O chestiune importantă a reprezentat-o adaptarea ei la întreaga Uniune. Trebuia avut în vedere şi Brexitul. Ca europarlamentar britanic, nu ştiu când şi unde se va opri trenul Brexit. Unele platforme au organizat campanii, dar felul în care a fost făcut acest lucru a fost împotriva modului în care funcţionează o societate democratică. A existat situaţia ca unii dintre membrii echipei noastre să fie ţinte ale acestei campanii foarte bine orientate. Ei au dezinformat publicul referitor la ce doream să obţinem şi sunt sigur că dezinformează şi cu privire la ce am realizat. Nu vom permite ca cetăţenii europeni să fie victime ale unei astfel de dezinformări. Spun asta bazându-mă pe experienţa directă”.

Comisia de Afaceri Juridice din Parlamentul European a anunţat miercuri seară că s-a ajuns la un acord în negocierile privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală.

Votul final în plen ar putea avea loc în perioada 25-28 martie, pe 4 aprilie sau, cel târziu, 15-18 aprilie. Acordul trebuie să fie aprobat de reprezentanţii Consiliului şi de plenul Parlamentului European.

Comisia Europeană, care a demarat această dezbatere în 2016, spune că aceasta directivă va proteja moştenirea culturală a Europei. Directiva poate schimba balanţa puterii între producătorii muzicali, de ştiri şi film şi site-urile dominante care găzduiesc munca lor.

Textul aprobat în comisie prevede: Platformele online sunt încurajate să plătească pentru folosirea creaţiei artiştilor şi jurnaliştilor; unele materiale încărcate online, precum meme-urile şi GIF-urile, pot fi folosite gratuit; hyperlink-urile spre articole de presă, acompaniate de comentarii individuale sau foarte scurte extrase pot fi împărtăşite gratuit; jurnaliştii trebuie să primească o parte din orice venituri obţinute de pe urma drepturilor de autor de către editor; platformele de tip start-up au obligaţii mai mici; directiva nu impune filtre.

Creatorii şi entităţile care publică ştiri vor avea puterea de a negocia cu giganţi tehnologici mulţumită acordului dintre PE şi negociatorii din partea Consiliului. Acordul are ca scop asigurarea că drepturile şi obligaţiile legii copyright sunt aplicate şi în cazul internetului. YouTube, Facebook şi Google News sunt unele dintre numele importante care vor fi direct afectate de această legislaţie.

Legislatorii au spus că fac tot posibilul ca internetul să rămână un spaţiu al libertăţii de expresie. Vor putea fi în continuare împărtăşite online fragmente din ştiri sau alte materiale de presă, iar giganţii tehnologici trebuie să împartă veniturile cu artiştii şi jurnaliştii.

Acordul îşi propune să crească şansele deţinătorilor de drepturi de autor, în special muzicieni, actori şi scenarişti, dar şi ale entitărilor din media, să îşi negocieze mai bine înţelegeri financiare legate de munca lor cu platformele de internet.

Împărtăşirea de fragmente din articole nu angrenează drepturile instituţiilor media care produc materialele respective, ci acordul evită ca agregatorii să facă abuz. Extrasele vor putea continua să apară pe newsfeed-ul Google News, de exemplu, sau când un articol e partajat pe Facebook, dar în variantă foarte scurtă.

Încărcarea online a unui conţinut protejat cu scopul de a cita, critica sau parodia a fost protejat, asigurând că meme-urile şi GIF-urile vor continua să fie disponibile şi partajabile pe platformele online.

Comisia a mai spus că multe dintre platformele online nu vor fi afectate. Textul prevede ca încărcarea de conţinut în enciclopedii online, în scop necomercial, precum Wikipedia, sau pe platforme open source, precum GitHub, vor fi automat excluse. Platformele start-up vor avea obligaţii mai mici decât cele consacrate.

Pe 12 septembrie 2018, Parlamentul European a votat în favoarea Directivei Drepturilor de Autor, cu un avantaj de aproximativ 200 de voturi.

(Corespondenţă de la Strasbourg de Patricia Marinescu)

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.