Preşedintele ales american Donald Trump a făcut campanie promiţând să zguduie establishmentul de la Washington, iar odată ajuns la Casa Albă el va fi în măsură să modifice profund politica americană în numeroase domenii, de la comerţul internaţional şi până la sănătate şi de la imigraţie şi până la fiscalitate, scrie Reuters, care îi prezintă programul şi mizele mandatului.
Însă, pentru a-şi pune în aplicare propunerile, el are nevoie să coopreze cu Congresul - un lucru ce nu este garantat după o lungă perioadă de relaţii tensionate sau conflictuale pe care le-a întreţinut cu o serie de lideri republicani şi în contextul unor diferenţe ideologice care-i despart.
Principalele sale propuneri în politică internă, adesea vagi, sunt:
IMIGRAŢIA
Încă de când a intrat în campanie, Trump a anunţat că va construi un "zid uriaş" la frontiera cu Mexicul, cu scopul de a împiedica imigraţia clandestină.
Zidul, a cărui valoare este estimată la 10-12 miliarde de dolari, va fi finanţat de Mexic, a spus el, declarându-se pregătit ca în caz contrar să "confişte" banii pe care imigranţii mexicani instalaţi fără forme legale pe teritoriul Statelor Unite le transferă membrilor familiilor lor rămaşi acasă.
El ar putea, de asemenea, să crească texele pentru vize, să aplice taxe produselor mexicane sau să reducă sumele alocate cu titlul de ajutor internaţional.
Donald Trump s-a angajat, de asemenea, să tripleze numărul agenţilor serviciilor în domeniul imigraţiei şi vameşilor şi să creeze o forţă specială, însărcinată să identifice imigranţii fără documente legale.
El vrea să fie expulzaţi cu prioritate cetăţeni străini fără forme legale, care s-au făcut vinovaţi de infracţiuni penale, cei sosiţi recent pe teritoriul Statelor Unite sau care au rămas după ce le-a expirat viza.
Aproximativ 11 milioane de străini trăiesc, fără forme legale, pe teritoriul Statelor Unite.
Site-ul de ştiri Politico a estimat la cel puţin 166 de miliarde de dolari (150 de miliarde de euro) costul expulzărilor tuturor imigranţilor clandestini şi ridicarea zidului la frontiera mexicană.
Numeroşi aleşi republicani pot susţine aceste propuneri, însă ei ar putea da înapoi în faţa costurilor.
COMERŢ
Promotorul în domeniul imobiliar consideră că China, Japonia, Mexicul, Vietnamul şi India lezează Statele Unite prin devalorizarea monedei lor naţionale şi prin închiderea pieţelor lor anumitor exporturi americane.
El reproşează acordurilor de liber-schimb semnate de Statele Unite că ele i-au penalizat pe muncitorii americani şi au afectat competitivitatea întreprinderilor americane.
El a promis că va rupe Parteneriatul Transpacific (TTP), un vast acord comercial care leagă Statele Unite şi 11 alte ţări din regiune - dar care nu se află încă în vigoare - şi şi-a exprimat intenţia de a renegocia sau rupe Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA) cu Canada şi Mexicul, intrat în vigoare în 1994.
Ca preşedinte, el poate, prin intermediul unei iniţiative, să crească anumite taxe vamale şi să întârzie TTP, inclusiv în pofida avizului Congresului.
Unii economişti consideră că asemenea decizii ar dăuna economiei, deoarece ele se vor traduce prin importante creşteri ale preţurilor la produse importate, ceea ce va penaliza exporturile americane.
În ceea ce priveşte relaţiile cu China, Trump s-a declarat pregătit să acuze în mod oficial Beijingul de manipularea nivelului ratei de schimb şi să impună drepturi compensatorii asupra produselor "made in China".
El a anunţat, de asemenea, că vrea să denunţe la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) o serie de politici guvernamentale chineze de subvenţionare a unor exporturi.
În dosarul delocalizărilor - unul dintre caii săi de bătaie -, Trump a promis să suprataxeze cu până la 35% maşinile asamblate de Ford în Mexic.
POLITICA ECONOMICĂ ŞI FISCALITATEA
Trump a promis importante reduceri de impozite, printr-o reducere a numărului tranşelor de impozitare dar şi prin scăderea nivelului taxării. şi totodată să păstreze programele federale în domeniul sănătăţii Medicare (pentru persoane în vârstă) şi Medicaid (pentru cei săraci), care reprezintă aproape o treime din cheltuielile publice cu programe federale.
Bugetele departamentelor Educaţiei şi Agenţiei federale pentru protecţia mediului vor fi, în schimb, reduse.
O asemenea strategie se traduce într-o creştere puternică a datoriei publice, potrivit Center for a Responsible Budget, o organizaţie nonpartizană.
Noul preşedinte a promis, de asemenea, o creştere notabilă a creditelor alocate Apărării şi marilor lucrări de infrastructură.
În ceea ce priveşte fiscalitatea, el poate conta pe susţinerea Congresului, deoarece Partidul Republican a anunţat că vrea să reformeze Codul impozitelor în vederea unei scăderi a nivelului impozitării şi suprimării nişelor fiscale.
O asemenea reformă profundă ar putea, însă, să provoace reticenţe puternice.
Promisiunea lui Trump de a păstra anumite dispozitive federale de protecţie socială ar putea, de altfel, să-i nemulţumească pe cei mai radicali dintre republicanii din Congres.
SĂNĂTATE
Trump a promis să abroge "Affordable Care Act" - o lege care le dă acces la asigurări de sănătate persoanelor cu venituri mici cunoscută mai bine sub numele de "Obamacare" - şi să o înlocuiască printr-un text care să consolideze controlul statelor asupra programului federal Medicaid, dar şi marja lăsată companiilor private de asigurare.
Însă, pentru ca să facă acest lucru, el va avea nevoie de o majoritate extinsă de 60 de voturi în Senat, iar suprimarea Obamacare ar putea provoca reacţii negative în rândul electoratului, deoarece legea a permis câtorva milioane de americani să aibă acces la o asigurare pe caz de boală.
Viitoarea administraţie Trump ar putea, deci, să aleagă să submineze Obamacare fără să o suprime, prin numirea la conducerea programului a unor persoane care se aliniază poziţiei preşedintelui-ales.
REGLEMENTAREA WALL STREET-ULUI
Donald Trump a promis să "desfiinţeze" reforma financiară cunoscută sub numele Dodd-Frank, adoptată în 2010, după criză, însă a oferit foarte puţine detalii despre acest proiect.
Programul Partidului Republican preconizează, în schimb, o revenire la legea Glass-Steagall, un text adoptat în anii '30 care-i obliga pe bancheri să-şi despartă activele legate de investiţii de cele legate de depozite. Însă numeroşi congresmeni republicani se opun.
POLITICA EXTERNĂ
Trump a spus că vrea să "facă KO" organizaţia Statul Islamic, iar în acest sens se declară deschis unei cooperări cu Rusia. Însă el menţine secretul asupra detaliilor acestei strategii, pentru ca inamicul, spune el, să fie luat prin surprindere.
El a subliniat că va acorda Statului Major 30 de zile, de la preluarea funcţiei - pe 20 ianuarie -, să elaboreze noi planuri.
În Siria, un preşedinte Trump ar exercita presiuni în vederea creării unei "zone de securitate" pentru sirieni, în interiorul frontierelor ţării, şi ar pune petromonarhiile de la Golful Persic să o finanţeze.
El refuză, în schimb, să accepte refugiaţi sirieni pe teritoriul Statelor Unite.
Trump a anunţat totodată că vrea să crească trupele şi puterea de foc a armatei americane, pe care doreşte să o facă "atât de puternică încât nimeni să nu îndrăznească să se ia de noi".
RUSIA ŞI NATO
Donald Trump spune că îşi doreşte o "foarte, foarte bună" relaţie cu Rusia. El a precizat că este pregătit să coopereze cu Moscova în lupta împotriva Statului Islamic şi că va studia posibilitatea să recunoască Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, drept teritoriu rus şi o ridicare a sancţiunilor impuse Rusiei în acest dosar.
El a criticat NATO, apreciind că unii dintre aliaţii Statelor Unite nu şi-au respectat angajamentele în domeniul Apărării.
În iulie, el a declarat că, dacă Rusia ar ataca un stat membru al Alianţei Nord-Atlantice, el ar verifica, înainte să ia apărarea acestei ţări, dacă acest stat este la zi cu plata contribuţiilor către NATO.
Trump vrea, la un nivel mai larg, ca Japonia, Coreea de Sud şi Arabia Saudită să contribuie mai mult la finanţarea ajutorului militar pe care li-l furnizează Statele Unite.
"Nu mai putem apăra toate aceste ţări", a subliniat el.
CURTEA SUPREMĂ
Unul dintre cele nouă mandate ale Curţii Supreme este vacant, iar altele vor fi vacantate în anii următori, ceea cei-i lasă noului preşedinte posibilitatea să numească judecători conservatori susceptibili să facă parte din instanţă decenii.
Lista magistraţilor pe care-i consideră el apţi să ajungă la Curtea Supremă a fost salutată de aripa cea mai conservatoare a taberei republicane şi de senatori din "Grand Old Party" (GOP).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
