Recrutarea de către Rusia a unor străini pe care-i trimite să lupte în Ucraina constituie o ”crimă de trădare a fiinţelor umane”, a denunţat joi, la Kiev, secretara generală a Amnesty International (AI), Agnès Callamard, cu ocazia prezentării unui raport al organizaţiei nonguvernamentale (ONG) de apărarea drepturilor omului, relatează AFP.
Acest document are la bază o serie de interviuri cu prizonieri de război care au luptat pentru Rusia, regrupaţi în două tabere ucrainene, dintre care 15 sunt originari din Brazilia, Columbia, Cuba, Egipt, Sierra Leone, Sri Lanka, Somalia şi Africa de Sud.
"Suferinţele cauzate (...) de această internaţionalizare a războiului afectează comunităţi şi indivizi foarte vulnerabili din întreaga lume", a declarat într-un interviu acordat AFP Agnès Callamard.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în 2022, Moscova şi Kievul se acuză reciproc de faptul că au recurs la combatanţi străini.
Autorităţile ucrainene au anunţat în aprilie că au identificat peste 28.000 de cetăţeni ai 136 de ţări angajaţi în forţele ruse.
Acestor cifre li se adaugă aproximativ 14.000 de nord-coreeni, potrivit autorităţilor ucrainene.
Ucraina a recurs, la rândul său, la combatanţi străini - şi anume columbieni.
Amnesty International precizează că nu este în măsură să ancheteze în Rusia cu privire la prizonieri de război care au luptat pentru Ucraina.
ONG-ul este considerat în Rusia drept "agent străin".
"Evident, mulţi indivizi care muncesc pentru statul rus ştiu că persoanele pe care le recrutează pentru fi duse pe linia frontului sunt victime ale traficului de persoane. Astfel ei sunt complici ai acestui fenomen şi ar trebui să dea socoteală", a subliniat Agnès Callamard.
Ea creionează profilul acestor străini consideraţi victime potenţiale ale traficului de persoane - este vorba despre un "bărbat în vârstă de până în 40 de ani", într-o situaţie de "precaritate economică", originar din "Sudul global" şi atras în Rusia cu "promisiunea unui loc de muncă".
"CARNE DE TUN"
Potrivit Amnesty International, cel mai frecvent plan de recrutare constă în atragerea în Rusia, prin anunţuri online sau din gură-n-gură, a unor oameni care nu ştiu că ar putea să fie integraţi în Forţele Armate ruse.
"Apoi urmează coerciţia. Li se ia paşaportul. Sunt puşi să semneze documente pe care nu le înţeleg. Sunt supuşi unei formări pe care nu o înţeleg, după care sunt trimişi pe front. Pe scurt, este vorba despre carne de tun", a rezumat Agnès Callamard.
Un al doilea plan de recrutare vizează străini care sunt prezenţi deja pe teritoriul rus, adesea fără acte, relevă Amnesty.
Autorităţile ruse le promit că le regularizează situaţia sau le oferă un paşaport în schimbul înrolării.
Într-o vizită la un centru de detenţie, în februarie, sub supervizarea unor gardieni ucraineni, AFP a cules mărturii asemănătoare de la prizonieri de război care au luptat în rândul ruşilor.
Mai mulţi dintre ei au declarat că au fost înşelaţi prin contracte întocmite în rusă, o limbă pe care nu o înţeleg.
Ei au evocat, de asemenea, o formare sumară, un echipament insuficient şi dificultăţi de comunicare cu superiorii lor ierarhici, din cauza unei bariere lingvistice.
Amnesty se bazează pe Articolul 3 al Protocolului de la Palermo, ratificat de ONU, pentru a califica crima de trafic de persoane.
Potrivit lui Agnès Callamard, această infracţiune penală se caracterizează prin "transferul unor persoane", recurgerea la "mijloace coercitive, false promisiuni şi violenţă" şi printr-o "situaţie de exploatare".
Ea cere Ucrainei şi conducătorilor ţărilor de origine ai celor recrutaţi să culeagă probe ale acestui "trafic de fiinţe umane", pentru ca cei care se fac vinovaţi să fie traşi la răspundere.
Însă Ucraina nu a făcut din această anchetă o prioritate şi nu a creat încă un mecanism care să permită identificarea unor eventuale victime în rândul prizonierilor de război, recunoaşte secretara generală a Amnesty International.
Ea cere Kievului "să investească" în aceste anchete şi consideră că "acest lucru va arăta că Ucraina are şi ea valori şi o abordare foarte diferită de cea a Rusiei".
Medikatv.ro
