Alegeri în Suedia - Incertitudine totală odată cu anunţarea primelor proiecţii ale rezultatelor, care inversează ceea ce indicau exit-pollurile

Coaliţia de dreapta aflată la putere în Suedia ar avea o majoritate de un mandat în Parlament la finalul alegerilor parlamentare de duminică, potrivit primelor proiecţii, în timp ce sondajele la ieşirea de la urne acordau opoziţiei de centru-stânga un mic avans, relatează Reuters.

Conform proiecţiilor postului public SVT, bazate pe puţin sub 20% din circumscripţii, dreapta şi extrema dreaptă ar obţine 175 de locuri, iar stânga 174.

Un sondaj exit-poll realizat de institutul Novus acordase anterior alianţei formate în jurul Partidului Social-Democrat 51,3%, faţă de puţin sub 47% pentru coaliţia guvernamentală în exerciţiu.

CITEȘTE ȘI UPDATE. Alegeri în Suedia - Stânga ar fi în frunte, în timp ce extrema dreaptă se află în declin (exit-polluri)

Sondajele la ieşirea de la urne nu sunt însă întotdeauna fiabile în Suedia. În 2022, la precedentele alegeri parlamentare, stânga fusese, de asemenea, dată favorită, înainte de a fi nevoită să recunoască victoria alianţei de dreapta după numărarea voturilor din urne.

Considerat perdant încă de la începutul campaniei electorale, prim-ministrul conservator Ulf Kristersson şi-a recăpătat speranţa în ultimele săptămâni, câştigând teren în sondaje faţă de şefa social-democraţilor, fostul premier Magdalena Andersson.

Punând în evidenţă rezultatele sale în lupta împotriva violenţei bandelor şi a imigraţiei, Ulf Kristersson a stârnit controverse promiţând că va oferi portofolii ministeriale Partidului Democraţilor din Suedia, un partid antiimigraţie cu rădăcini în mişcarea neonazistă, care până acum i-a susţinut guvernul fără a face parte însă din acesta.

Această promisiune nu ar fi avantajat mişcarea de extremă dreaptă condusă de Jimmie Akesson, care, potrivit unui exit-poll realizat pentru SVT, ar obţine aproximativ 17% din voturi, adică o scădere de trei puncte faţă de 2022.

Magdalena Andersson a acuzat politicile lui Ulf Kristersson că au făcut Suedia mai intolerantă şi mai săracă. „Am devenit o societate mai dură, mai tăcută, dar şi mai săracă, deoarece creşterea noastră economică a rămas cu mult sub potenţialul nostru, iar gospodăriile îşi văd puterea de cumpărare diminuându-se din ce în ce mai mult”, a declarat lidera social-democrată pentru Reuters. „Ţara noastră şi-a clădit puterea pe împărtăşirea succeselor fiecăruia şi pe faptul că rămânem solidari în vremuri grele”, a adăugat ea.

REVINE „MAGDA”?

Suedia este obişnuită cu serile electorale lungi şi pline de răsturnări de situaţie şi, potrivit SVT,  20.000 de voturi numărate ar putea face diferenţa.

Candidata social-democrată Magdalena Andersson, în vârstă de 59 de ani, visează la o revenire la conducerea guvernului de când a fost îndepărtată de la putere în 2022.

La anunţarea rezultatelor, susţinătorii ei au început să se îmbrăţişeze zâmbind, în timp ce beau un pahar de şampanie sau o bere, relatează AFP.

Va asista, aşadar, Suedia la revenirea „Magdei”, aşa cum i se spune în această ţară nordică fostului premier, printr-o analogie permisă de nume care o pune în opoziţie cu sonoritatea „Maga”, mişcarea ultraconservatoare din SUA care îl susţine pe Donald Trump? Acest lucru se va stabili în următoarele săptămâni – odată ce numărarea voturilor va fi finalizată. Pentru că, spre deosebire de dreapta, blocul de stânga este extrem de fragmentat, fiind compus din partide (de la centru până la extrema stângă) care au dificultăţi în a ajunge la un acord.

„Va dura destul de mult, nu vor ajunge la un acord imediat”, prezice Anders Sannerstedt, de la Universitatea din Lund, pentru AFP. Cu atât mai mult cu cât partidul Magdalenei Andersson ar putea înregistra cel mai slab rezultat din ultimul secol.

„Situaţia se anunţă dificilă”, recunoaşte Emilia Wikström Melin, de la sediul electoral al social-democraţilor. „Dar am încredere deplină în Magdalena: este o negociatoare experimentată şi are un plan pentru ca totul să funcţioneze”, asigură femeia.

Echipele actualului prim-ministru conservator, Ulf Kristersson, mizează pe contrariu. „Chiar dacă vor câştiga, vor avea dificultăţi în a forma un guvern”, susţine Oliver Andersson, membru al Tineretului Partidului Moderat, în declaraţia acordată AFP. Acest lucru l-ar putea încuraja, de altfel, pe prim-ministrul în exerciţiu Ulf Kristersson, în vârstă de 62 de ani, să aştepte înainte de a recunoaşte înfrângerea taberei sale. Într-un interviu acordat AFP cu câteva zile în urmă, liderul suedez pleda pentru încă patru ani pentru a „redă Suediei măreţia sa” – o aluzie la celebra frază a preşedintelui american Donald Trump.

ABBA ARE INIMA PE STÂNGA

Timp de luni întregi, coaliţia sa guvernamentală, constituită în 2022 şi aliată cu extrema dreaptă în Parlament, era considerată perdantă în faţa blocului de stânga. Însă sondajele de opinie recente i-au dat câteva motive de speranţă. Unul dintre principalele argumente ale opoziţiei împotriva candidaturii sale? Intrarea extremei drepte în guvern. Ulf Kristersson s-a angajat să includă Partidul Democraţilor din Suedia în guvernul său în cazul unei victorii la alegerile parlamentare.