Alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova atrag un interes deosebit, pentru că soarta acestei mici ţări este considerată esenţială pentru viitorul Europei şi are valoare de simbol pentru încleştarea dintre Occident şi ambiţiile imperialiste ale Moscovei, o confruntare ce se duce pe terenul războiului hibrid.
Alegătorii trebuie să-i aleagă pe cei 101 deputaţi ai Parlamentul Republicii Moldova, unicul organ legislativ al ţării.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Scrutinul va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi pe listele electorale (adică puţin peste un milion de alegători).
Accesul în Parlament este condiţionat de atingerea pragului electoral stabilit de legislaţie: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi.
Din totalul celor 32 de cereri depuse pentru înregistrarea în cursa electorală, Comisia Electorală Centrală a autorizat 22 de concurenţi electorali: 14 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi. Înregistrarea Partidului „Moldova Mare” a fost anulată vineri, în ultima zi a campaniei electorale, o decizie luată şi în cazul unui alt partid, Inima Moldovei, care făcea parte din unul dintre blocurile electorale autorizate, Blocul Patriotic - prorus şi principalul competitor al PAS, partidul de la guvernare.
Scrutinul începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora 21:00.
Cetăţenii moldoveni vor vota în 2.274 de secţii de vot: 1.973 în Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii Transnistriei, şi 301 în străinătate. Marea majoritate a acestor secţii din străinătate vor fi în Europa (75 în Italia, 36 în Germania, 26 în Franţa, 24 în Regatul Unit, 23 în România şi 15 în Spania). Doar două secţii vor fi deschise în Rusia - fapt criticat de Moscova - şi câte una în Azerbaidjan şi Belarus, în timp ce 22 vor funcţiona în Statele Unite şi şapte în Canada.
Dintre cei 3.299.396 de alegători înregistraţi, este de aşteptat ca circa 8% să voteze în străinătate. Întrucât datele sondajelor nu includ eşantioane de la aceşti alegători - sau din Transnistria - diaspora este probabil să joace din nou un rol decisiv.
În comparaţie cu scrutinul prezidenţial din 2024, acum au fost constituite 69 de secţii suplimentare în diaspora.
Nu vor fi exit-polluri după închiderea urnelor. Primele rezultate vor veni din secţiile mici şi sunt irelevante. Un tablou de primă etapă al rezultatelor se va contura abia după procesarea rezultatelor din secţiile mai mari şi sunt aşteptate în jurul orei 23:00.
Şi, la fel ca în cazul alegerilor prezidenţiale din 2024 şi al referendumului privind aderarea la UE, rezultatul alegerilor ar putea rămâne incert până la final, depinzând de votul diasporei.
MIZE MAI MARI DECÂT ÎN CAZUL UNUI SIMPLU SCRUTIN
Alegerile parlamentare din Moldova sunt cruciale pentru ţară şi vor pune la încercare sistemul democratic fragil al acesteia, viitorul său în Uniunea Europeană şi capacitatea Rusiei de a atrage înapoi pe orbita sa fostele republici sovietice şi de a le submina democraţia, arată o analiză publicată de Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).
Pentru Rusia, votul este o miză pe care trebuie să o câştige, deoarece este ultima şansă viabilă de a opri decuplarea Moldovei şi de a împiedica aderarea Moldovei la UE şi consolidarea democratică a acesteia. Slăbită de războiul pe care l-a ales să-l poarte în Ucraina, Rusia consideră că această ţară face parte din sfera sa de influenţă şi este esenţială pentru menţinerea influenţei sale în sud-estul Europei. În plus, poziţionarea sa, în partea de vest a Ucrainei şi în partea de est a frontierei comune cu UE, o face o ţintă atractivă.
Acest lucru explică eforturile enorme pe care le depune în favoarea partidelor pro-Kremlin, în speranţa de a influenţa rezultatul. Preşedinta pro-europeană Maia Sandu a avertizat că alegerile sunt cele mai importante pentru ţară. „Este o cursă contracronometru – pentru a ne ancora democraţia în interiorul Uniunii, unde va fi protejată de cea mai mare ameninţare cu care ne confruntăm: Rusia”, a spus ea.
Moldova acuză că Rusia a investit sute de milioane de dolari într-o campanie de influenţare şi cumpărare de voturi.
Atât presa independentă din Moldova, cât şi cea internaţională au relatat despre scheme ample susţinute de Rusia, care au presupus inclusiv instruirea moldovenilor pro-Kremlin pentru a comite violenţe stradale şi plăţi prin criptomonede efectuate de bănci legate de Ministerul Apărării din Rusia.
Pentru UE, susţinătoare a actualului guvern, alegerile sunt un test atât al credibilităţii sale ca putere geopolitică şi regională, cât şi al capacităţii sale de a consolida procesul de transformare democratică şi reformă din Moldova. Limitele blocului european şi lipsa unui răspuns decisiv au fost ilustrate în mod clar de decizia Georgiei de a se îndepărta de Bruxelles şi de a se orienta către Moscova, în ciuda unei populaţii extrem de pro-occidentale, notează CEPA.
VULNERABILITĂŢILE MOLDOVEI
Societatea moldovenească este vulnerabilă din punct de vedere economic, iar războiul din Ucraina a agravat situaţia economică a ţării.
Promisiunile de reformă care au adus partidul PAS la guvernare s-au materializat doar parţial, fiind în unele cazuri zădărnicite de crize externe, care au încetinit transformarea promisă.
Nemulţumirile economice şi sărăcia joacă un rol central, la fel ca şi moştenirea guvernelor din trecut, presupuse pro-UE, dar care erau corupte şi cleptocratice. Ca o amintire a acestui tip de guvernare, cu doar câteva zile înainte de scrutin, Grecia l-a extrădat pe oligarhul Vlad Plahotniuc, fugit din ţară din 2019 şi considerat „păpuşarul” a tot ceea ce s-a întâmplat în economia, politica şi justiţia ţării vreme de aproape un deceniu.
Deşi UE a aprobat la începutul acestui an cel mai mare program de ajutor şi împrumuturi pentru Moldova, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, efectele pozitive vor avea nevoie de timp pentru a se materializa.
Aceşti factori au fost instrumentalizaţi şi amplificaţi de campaniile de influenţă şi de propaganda rusă, precum şi de strategiile de manipulare, care se folosesc de aceste nemulţumiri ale populaţiei pentru a da vina pe PAS pentru problemele ţării. În acelaşi timp, presiunile externe şi preocupările legate de securitate au ţinut guvernul ocupat.
În urma invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina, Moldova s-a confruntat cu o presiune intensificată din partea ameninţărilor hibride ruseşti, a atacurilor cibernetice, a dezinformării, a coerciţiei economice şi a şantajului energetic, potrivit CEPA.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU KREMLIN?
Chiar şi aşa, această ţară cu 2,4 milioane de locuitori a avansat în procesul de aderare la UE. După ce a obţinut statutul de candidat alături de Ucraina în iunie 2022, Moldova a deschis negocierile de aderare şi a finalizat procesul de evaluare. Ultimii trei ani şi jumătate au fost marcaţi de o guvernare care a alergat contracronometru pentru a avansa procesul de aderare la UE, a descuraja destabilizarea rusă, a gestiona relaţiile cu UE şi a sprijini Ucraina, adoptând în acelaşi timp o poziţie mai fermă faţă de Rusia.
Obiectivul Kremlinului este clar. Acesta este de a împiedica aderarea Moldovei la UE, de a încuraja corupţia şi de a slăbi instituţiile pentru a facilita interferenţa sa. Instituţiile slabe sunt cel mai bun aliat al Rusiei, deoarece fac politica moldovenească mai volatilă, alegerile mai uşor de influenţat şi calea democratică instabilă. O Moldovă slabă ar sprijini, de asemenea, obiectivele Rusiei în Ucraina şi ar putea fi folosită pentru a slăbi Ucraina.
În urma războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina, Moldova şi-a redus semnificativ dependenţa energetică şi economică de Rusia, în timp ce Kremlinul a ripostat folosind strategia de război hibrid pe care a dezvoltat-o de-a lungul deceniilor.
DE CE MOLDOVA ESTE DE INTERES PENTRU UE?
Pentru UE, Moldova reprezintă atât o investiţie, cât şi un test de credibilitate. Prin deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova în 2024, UE a semnalat, de asemenea, că epoca zonei gri s-a încheiat. Având un partener de încredere în Moldova, reprezentat de actualul guvern, ţara este importantă şi pentru sprijinul UE acordat Ucrainei, precum şi pentru stabilitatea şi conectivitatea regională. Moldova poate deveni o poveste de succes a puterii normative şi a extinderii UE.
UE a investit masiv în Moldova. Acest lucru s-a realizat parţial prin Planul de creştere pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro, dar şi prin vizite la nivel înalt, inclusiv summitul Moldova-UE şi vizita liderilor Triunghiului de la Weimar (Germania, Franţa, Polonia), care au demonstrat un sprijin politic suplimentar pentru guvernul moldovean. Cu toate acestea, aderarea la UE rămâne legată de Ucraina, iar Moldova nu a deschis încă primul grup de dosare fundamentale de negociere. Această lentoare subminează credibilitatea UE pe termen lung atât în Moldova, cât şi în Ucraina.
La baza acestui fapt se află o realitate dură şi nu foarte încurajatoare. În ciuda nivelului ridicat de asistenţă, inclusiv a fondurilor băneşti, eforturile considerabile ale UE nu se pot compara cu instrumentele calculate şi distructive utilizate de regimurile autocratice, care se bazează pe manipulare şi minciuni atrăgătoare. Acest lucru îngreunează mult sarcina PAS şi a UE, arată analiza CEPA.
Cel mai bun rezultat al acestui vot „crucial” ar fi ca Moldova să respingă eforturile cinice ale Rusiei de a pune capăt procesului său de europenizare.
Obiectivul Moldovei de a adera la UE până în 2030 ar putea fi prea ambiţios, mai ales având în vedere lentoarea inerentă a proceselor blocului european, dar chiar şi la ritmul actual de avansare, Moldova poate face progrese rapide, având asigurat sprijinul politic şi financiar necesar pentru a face faţă crizelor energetice şi economice. Fără îndoială, Kremlinul va face totul pentru a opri acest proces, conchide analiza CEPA .
UŞA RUSIEI CĂTRE EUROPA
Pe de altă parte, Rusia are deja trupe staţionate în Transnistria, regiune separatistă a Moldovei, iar existenţa unei puteri favorabile Rusiei la Chişinău ar putea oferi Moscovei o altă cale de acces în Ucraina, întrucât portul său cheie, Odesa, se află la doar câteva zeci de kilometri de graniţa cu Moldova, notează The Washington Post.
În plus, prezenţa unui aliat în Moldova ar putea ajuta Moscova să-şi extindă operaţiunile de informaţii în Europa, deoarece mulţi moldoveni au cetăţenie română, ceea ce le oferă acces liber la muncă şi şedere în Uniune, observă cotidianul american.
În 2024, o majoritate foarte mică – 50,46% faţă de 49,54% – a votat în favoarea aderării la UE în cadrul unui referendum, un mandat mult mai slab decât se aştepta guvernul Sandu. Aleasă pe o platformă ferm pro-europeană şi anticorupţie, Sandu se confruntă acum cu sarcina dificilă de a apropia Moldova de Bruxelles într-un climat politic pe care ea îl descrie ca fiind saturat de dezinformare rusă.
Împinsă de războiul Rusiei în Ucraina, UE a tratat candidatura Moldovei în regim de urgenţă şi şi-a intensificat ofensiva de şarm pentru a contracara influenţa Moscovei. Rămâne însă o întrebare deschisă dacă eforturile Bruxelles-ului vor fi suficiente pentru a contracara influenţa tot mai mare a Rusiei asupra ţării.
DEZINFORMAREA, CEA MAI COMODĂ ARMĂ
Prin videoclipuri pe TikTok, cu discursuri ale opoziţiei şi predici de duminică din biserici, moldovenii sunt bombardaţi cu avertismente despre presupusele pericole ale aderării la UE, de la cele absurd de banale la cele extrem de inflamatorii.
„În ceea ce priveşte dezinformarea, activităţile s-au multiplicat de zece ori”, a declarat Watchdog, un think tank moldovean care urmăreşte campaniile electorale, comparând campania de anul acesta cu cele din ultimii doi ani.
Unii susţin că aderarea la UE ar obliga fermierii să-şi remodeleze coteţele de găini pentru a respecta standarde europene stricte. Alţii sunt mult mai apocaliptici – inclusiv un zvon fals că Sandu ar fi declarat stare de urgenţă militară şi ar fi interzis bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani să părăsească ţara pentru a se pregăti de război cu Rusia.
Preoţii Mitropoliei Moldovei, care este aliniată cu Patriarhia Moscovei, cea care a binecuvântat războiul Rusiei în Ucraina, sunt acuzaţi de Chişinău că folosesc amvonul pentru a răspândi un narativ conform căruia aderarea la UE va submina valorile tradiţionale ale familiei, mai ales după ce, potrivit presei locale, câteva sute de preoţi au călătorit în Rusia în „pelerinaje”.
Potrivit NewsGuard, care urmăreşte răspândirea ştirilor false online, de la anunţarea alegerilor parlamentare, în primăvară, Moldova a fost ţinta a peste 40 de narative false, multe dintre ele acuzând-o pe Sandu de corupţie şi activităţi ilegale.
O ŢARĂ SCINDATĂ
Istoria complexă a lăsat Moldova fragmentată din punct de vedere lingvistic, cultural şi politic. Acum, ea se află divizată în bastioane cu loialităţi opuse – capitala şi o mare parte din centrul Moldovei tind să voteze pro-UE, în timp ce regiunile din nord şi sud, precum Transnistria şi Găgăuzia, înclină spre Rusia.
Găgăuzia rămâne o enclavă profund pro-rusă: în referendumul pro-UE din 2024, aproape 95% dintre alegători s-au opus aderării.
În timp ce Chişinăul a trecut în mare parte la limba română – limba oficială utilizată în guvern şi instituţiile publice –, limba rusă rămâne limba dominantă în Găgăuzia, adâncind sentimentul de izolare politică şi culturală al regiunii faţă de capitală.
Relaţiile dintre capitală şi această regiune s-au înrăutăţit când autorităţile centrale au contestat alegerea guvernatoarei pro-ruse Evghenia Guţul în 2023. Guţul a fost judecată şi condamnată la şapte ani de închisoare în august anul acesta, sub acuzaţia de a fi direcţionat fonduri ruseşti nedeclarate către partidul oligarhului fugar Ilan Şor. La câteva zile după arestarea sa, ea a scris o scrisoare pasionată adresată preşedintelui american Donald Trump, aminteşte The Washington Post.
Deşi nu există informaţii despre un eventual răspuns, administraţia SUA s-a arătat interesată de astfel de cazuri în trecut. Vicepreşedintele JD Vance a criticat dur autorităţile române pentru anularea alegerilor câştigate de candidaţii pro-ruşi, după acuzaţii de amestec al Rusiei, notează cotidianul american.
FACTORUL SUA
Potrivit The Washington Post, Moldova este, de asemenea, un studiu de caz al modului în care schimbarea politicii externe a administraţiei Trump şi reducerea drastică a ajutorului extern au făcut ca ţara să fie mai vulnerabilă la campaniile de influenţă ale Kremlinului.
Plecarea USAID a avut un efect imediat asupra democraţiei incipiente a Moldovei. Canalul YouTube al jurnalistului Dumitru Garcaliuc, numit „Ţara mică”, ce produce conţinut în limba rusă pentru a ajunge la publicul care nu interacţionează cu presa de limbă română, a pierdut o mare parte din finanţare aproape peste noapte. La fel s-a întâmplat şi cu alte site-uri web de investigaţie şi grupuri pro-democraţie.
USAID a finanţat, de asemenea, multe proiecte agricole şi de infrastructură, inclusiv drumuri şi şcoli.
UE a intervenit pentru a umple golul lăsat de retragerea SUA, acordând subvenţii pentru presa din Moldova şi ajutând-o să urmărească şi să combată dezinformarea. A trimis delegaţii, inclusiv în zonele pro-ruse, pentru a contracara zvonurile că va forţa moldovenii să-şi schimbe cultura în schimbul aderării. „În prezent, implementaţi reformele foarte bine, dar dacă ritmul acesta încetineşte, va însemna şi pierderea anumitor rezultate”, a avertizat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, în timpul unei vizite în septembrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
