Ţările din Africa de Vest au ordonat duminică o blocadă economică a Nigerului, au decis să suspende ”imediat” ”toate tranzacţiile comerciale şi financiare” cu această ţară şi au dat un ultimatum de o săptămână juntei să restaureze ordinea constituţională - ameninţând că nu exclud o ”recurgere la forţă”, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În acelaşi timp, la Niamey, mii de manifestanţi susţinuţi de militari pucişti s-au adunat duminică dimineaţa în faţa Ambasadei Franţei, în care unii au vrut să intre, după care au fost dispersaţi cu grenade lacrimogene.

Unii dintre ei au smuls o placă pe care scria ”Ambasada Franţei în Niger”, pe care au călcat-o în picioare şi au înlocuit-o cu steagul Rusiei şi Nigerului, a constatat un jurnalist AFP.

Evenimente

30 iulie - Maraton Profit News TV - Inteligența Artificială în Economie

Această adunare a fost denunţată de către Paris, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat că ”nu va tolera niciun atac împotriva Franţei şi intereselor sale” în Niger, ameninţând, în cazul unor violenţe, să ”răspundă imediat şi inflexibil”.

Presiunile cresc tot mai mult, zilnic, asupra celui mai puternc om, nou proclamat, al Nigerului, generalul pucist Abdourahamane Tiani, şeful Gărzii Prezidenţiale, care se află la originea îndepărtării de la putere a preşedintelui Mohamed Bazoum, sechestrat de patru zile.

BLOCADĂ ECONOMICĂ

Blocul vest-african (CEDEAO), Uniunea Africană (UA) şi ţări din Occident, inclusiv Franţa şi Statele Unite, nu recunosc ”autorităţile” provenind din puci şi cer revenirea la ordinea constituţională.

Astfel, un summit extraordinar al Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (CEDEAO) - din care Nigerul face parte împreună cu alte 14 ţări - a avut loc duminică la Abuja, sub egida preşedintelui Nigeriei, Bola Tinubu, care conduce această instituţie regională de la începutul acestei luni.

CEDEAO a cerut ”eliberarea imediată” a preşedintelui Bazoum şi ”revenirea completă la ordinea constituţională”, potrivit rezoluţiilor citite la finalul summitului.

În cazul în care aceste cereri ”nu sunt satisfăcute în termen de o săptămână”, CEDEAO ”va lua toate măsurile necesare”, iar ”aceste măsuri pot include folosirea forţei”, potrivit acestor rezoluţii.

Organizaţia regională a decis ”să suspende toate tranzacţiile comerciale şi financiare” ale statelor sale membre cu Nigerul.

Această ţară din Sahel, cu 20 de milioane de locuitori, este una dintre cele mai sărace din lume, în pofida resurselor de uraniu pe care le deţine.

Alte sancţiuni financiare au fost decise, şi anume ”o îngheţare a averilor conducătorilor militari implicaţi în tentativa de lovitură (militară de stat)”.

”VREMEA TRECERII LA FAPTE”

”Nu mai este vremea, pentru noi, să transmitem semnale de alarmă”, a declarat Tinubu, ci este ”vremea trecerii la fapte”.

Ţările din cadrul CEDEAO au fost reprezentate de către liderul lor sau un reprezentant, cu excepţia Mali, Guineei şi Burkinei Faso - suspendate după ce puterea a fost preluată de către militari pucişti.

Liderul Ciadului, Mahamat Idriss Déby Itno, a cărui ţară nu este membră CEDEAO, dar care se învecinează cu Nigerul, o putere militară în Sahel şi un aliat al Franţei, a participat la acest summit.

El a plecat după summit la Niamey, într-o ”iniţiativă a Ciadului”, pentru a ”vedea cu ce poate contribui la rezolvarea crizei”, potrivit lui N'Djamena.

Fostul preşedinte al Nigerului, Mahamadou Issoufou, a anunţat duminică că încearcă ”să găsească o ieşire negociată din criză”, în vederea ”eliberării” succesorului său, Mohamed Bazoum, şi ”repunerii lui în funcţie”.

Sâmbătă seara, junta rezultată din puci a denunţat summitul CEDEAO, pe care-l consideră o ameninţare a unei ”intervenţii militare iminente la Niamey, în colaborare cu ţările africane nemembre ale organizaţiei şi anumite ţări occidentale”.

La sfârşitul lui 2022, CEDEAO, reunită într-un summit, a decis să creeze o forţă regională care să intervină nu doar împotriva jihadismului care subminează ţările din Sahel, ci şi în cazul unor lovituri de stat, în contextul în care în regiune au avut loc mai multe puciuri de doi ani.

PIVOT ANTIJIHADIST

Sancţiuni şi ultimatumuri au fost decise deja de către alte ţări, şi anume de către Franţa, care a anunţat sâmbătă că suspendă ajutorul în vederea dezvoltării Nigerului.

Uniunea Africană le-a dat vineri un ultimatum de 15 zile militarilor să restabilească ”autoritatea constituţională”.

Statele Unite şi-au exprimat ”susţinerea de nezdruncinat” a lui Bazoum şi au dat asigurări că această lovitură de stat pune în pericol ”parteneriatul” Washingtonului cu Nigerul.

Nigerul, care se află în centrul Sahelului, este ultimul aliat cu care Franţa - o fostă putere colonială - întreţine un parteneriat ”de luptă” împotriva jihadiştilor în această regiune subminată de instabilitate, precaritate şi atacuri ale unor grupări jihadiste.

Parisul are în prezent 1.500 de militari staţionaţi în Niger, care au operat, până acum, împreună cu armata locală.

Nigerul, subminat de atacuri ale unor grupări cu legături cu Statul Islamic (SI) şi Al-Qaida, este a treia ţară din regiune, după Mali şi Burkina Faso, în care are loc o lovitură de stat, începând din 2020 şi până în prezent.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.