Raportul procurorului special american Robert Mueller - de 448 de pagini - cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost publicat într-o versiune cenzurată, relatează AFP, care prezintă principalele concluzii.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Primul volum este consacrat unei eventuale complicităţi între echipa de campanie a lui Trump şi Rusia, iar al doilea unor eventuale tentative de obstrucţionare a anchetei Mueller de către preşedintele Statelor Unite Donald Trump.

”I'M FUCKED”

Donald Trump a reacţionat îngrozit la anunţul, la 17 mai 2017, potrivit căruia a fost numit un procuror special.

”O, Doamne. Este teribil. Este sfârşitul preşedinţiei mele. Am încurcat-o (I\m fucked)”, a declarat preşedintele american în Biroul Oval, când secretarul Justiţiei de la acea vreme, Jeff Sessions, l-a informat despre numirea procurorului special Robert Mueller.

Donald Trump ”s-a prăbuşit în fotoliul său”, se precizează în raportul procurorului Mueller, care se sprijină aici pe note luate de şeful de cabinet al lui Sessions.

”Toată lumea îmi spune că dacă ai un procuror de ăsta special îţi strică preşedinţia. Durează ani şi ani, nu voi putea face nimic. E cel mai rău lucru care mi s-a întâmplat”.

NICIO PROBĂ PRIVIND O COMPLICITATE

Procurorul Mueller conchide că nu a existat vreo înţelegere între membrii echipei lui Trump şi Rusia, în pofida numeroaselor contacte, mai mult sau mai puţin discrete.

Fiul candidatului republican, Donald Jr., a primit mesaje de la WikiLeaks, anturajul lui Trump a repostat pe Twitter mesaje de pe false conturi americane create de ruşi, o reuniune a avut loc cu ruşi la Trump Tower... însă nimic nu dovedeşte că era vorba despre o conspiraţie.

”Indiciile nu erau suficiente pentru a acuza membri ai echipei de campanie a lui Trump că s-au coordonat cu reprezentanţi ai Guvernului rus pentru a influenţa alegerile din 2016”.

A AVUT LOC O OBSTRUCŢIONARE?

Asupra acestui punct exploziv, procurorul Mueller nu-l dezvinovăţeşte pe Donald Trump. ”Dacă acest raport nu conchide că preşedintele a comis un delict, el nici nu-l exonerează”.

Robert Mueller arată că preşedintele a încercat - timp de luni de zile, atât în public, cât şi în privat - să-i dejoace investigaţiile, însă a eşuat dintr-un motiv: ”persoanele care-l înconjoară pe preşedinte au refuzat să-i execute ordinele sau să dea curs cererilor sale”.

Preşedintele i-a ordonat, astfel, şefului serviciilor juridice ale Casei Albe să pună ca procurorul special să fie destituit, însă Don McGahn a refuzat să se supună.

Trump şi-a multiplicat presiunile asupra secretarului Justiţiei şi unor martori-cheie, ceea ce i-a obligat pe colaboratorii săi să mintă presa sau în comunicate.

”Vederea actelor în ansamblul lor poate permite să se ilumineze sensul acestora”, scrie Robert Mueller, care prezintă, în zeci de pagini, o dare de seamă minuţioasă a maşinaţiunilor şi minciunilor la Casa Albă.

TREABA CONGRESULUI?

”Dacă eram siguri, după o anchetă riguroasă, că preşdintele nu a comis în mod clar o obstrucţionare a justiţiei, am fi spus-o”, scrie procurorul.

Însă el aminteşte că un preşedinte în funcţie nu poate fi inculpat penal în justiţia ordinară. Prin urmare, el argumentează că, chiar dacă ar fi obţinut probe care să arate că Trump a comis fapte penale, el nu ar fi putut să recomande inculpări.

În schimb, el subliniază că Congresul are puterea de a inculpa un preşedinte din cauza obstrucţionării justiţiei. Această procedură - asupra oportunităţii căreia echipa lui Mueller nu s-a pronunţat - se numeşte proces de destituire (impeachment).

AMESTEC RUS

Asupra acestui punct procurorul nu are vreo îndoială: ”statul rus s-a amestecat în alegerile prezidenţale din 2016 în mod sistematic”.

”Mai întâi, o organizaţie rusă a purtat o campanie pe reţele de socializare care l-a favorizat” pe Donald Trump şi a ”denigrat-o” pe rivala sa democrată Hillary Clinton.

Apoi hackeri ruşi, provenind de la serviciul militar rus de informaţii GRU au piratat mesaje aparţinând Partidului Democrat şi ale unui apropiat al lui Hillary Clinton, difuzate pe Internet de către site-uri anonime şi de către WikiLeaks, care a primit mesajele furate direct de la ruşi.

”5 ORE” PENTRU A O ŢINTI PE HILLARY CLINTON

Robert Mueller raportează că ofiţeri din cadrul GRU au ”ţintit pentru prima oară biroul personal al lui Clinton timp de aproximativ cinci ore după declaraţia lui Trump” de la 27 iulie 2016 în care a îndemnat Rusia să găsească e-mailuri şterse ale rivalei sale - ”Rusia, dacă ascultaţi”...

Într-un răspuns scris dat lui Mueller, preşedintele a afirmat că declaraţia sa a fost făcută ”pentru a glumi, sarcastic”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.